Țările din Europa în care se trăiește cel mai mult și sănătos

Condițiile de trai și avansul științei în domenii vitale se traduc într-o viață mai lungă și mai sănătoasă pentru europeni.

Cu o mică scădere provocată de pandemia de Covid-19, ce se așteaptă a fi recuperată rapid, speranța medie de viață la naștere a atins un record de 81,3 ani în 2019.

Longevitatea a fost într-o creștere continuă în UE, iar din anii ’60 ai secolului trecut speranța de viață a câștigat, în medie, peste doi ani la fiecare deceniu.

Speranța de viață și clivajele dintre state, dar chiar și regiuni

În general, femeile trăiesc mai mult decât bărbații și din datele Eurostat citate de Euronews se poate observa că decalaje nu sunt doar între țări, ci și între regiuni ale aceluiași stat.

Țara cu cea mai mare speranță de viață este Spania, cu o medie de 83,3 ani, urmată de Suedia (83,1 ani), Luxemburg și Italia (cu 82,7 ani), arată datele Eurostat.

Țara cu cea mai mică speranță de viață este Bulgaria (71,4 ani), care are și cel mai mare număr de fumători din Europa. Urmează România (72,8 ani) și Letonia (73,1 ani). Ungaria are o speranță de viață de 74,3 ani și e mai aproape de mijlocul clasamentului.

Datele indică diferențe interesante nu doar între statele UE, ci și între regiunile din aceeași țară. În Spania, de exemplu, persoanele născute în Andaluzia au o speranță de viață de 81,7 ani, iar cele născute în regiunea capitalei, Madrid, au o speranță de viață de 85,4 ani, cu peste patru ani mai mare.

Tendințe similare se observă și în Italia. Locuitorii din insula sudică Sicilia au o speranță de viață de 81,3 ani, în timp ce în Trentino, regiune nordică de la granița cu Austria, au o medie de 84,2 ani, cu aproape trei ani mai mare.

Țările cu cea mai mare creștere a speranței de viață

Estonienii și-au mărit cel mai mult longevitatea între anii 2000 și 2021, câștigând 6,1 ani. Urmează locuitorii din Irlanda (+5,8), Luxemburg (+4,7), Danemarca (+4,6) și Slovenia (+4,5).

Cum a crescut speranța de viață între 2000 și 2021:

Speranța de viață la 65 de ani

Acest indicator estimează cât timp se poate aștepta să mai trăiască o persoană peste vârsta de 65 de ani. Datele nu iau în calcul anumite variabile contemporane, precum stilul de viață îmbunătățit, progresul medicinei și altele.

În 2021, speranța de viață la 65 de ani era estimată la 19,2 ani. La femei era 20,9 ani, iar la bărbați 17,3 ani.

Franța și Spania au avut cea mai mare speranță de viață la 65 de ani în 2021 (21,4 ani), iar Bulgaria cea mai mică – doar 13,6 ani.

La femei, cea mai mare speranță de viață la 65 de ani se înregistrează în Spania (23,5 ani), iar cea mai mică în Bulgaria (15,5 ani), iar la bărbați cea mai mare e în Suedia (19,6 ani) și cea mai mică tot în Bulgaria (11,6 ani).

Speranța de viață la 65 de ani, în 2021:

Surprize la speranța de viață sănătoasă

E bine să ai o viață lungă, desigur, dar la fel de important este să ai o viață în care să te bucuri de sănătate. Speranța de viață sănătoasă la naștere arată dacă oamenii vor fi sănătoși, mai ales în ultimii ani ai existenței lor.

În 2020, speranța medie de viață sănătoasă la naștere în UE a fost de 64,5 ani la femei și 63,5 ani la bărbați. Această medie a crescut cu 2,6 ani între 2011 și 2020, urcând de la 61,4 la 64 de ani.

Suedia este pe primul la acest capitol – aici femeile trăiesc, în medie, 72,7 ani sănătoși, iar bărbații – 72,8. Urmează Italia și Malta (68,7 vs. 67,2 și 70,7 vs. 70,2).

Speranța de viață sănătoasă la naștere în 2020 (albastru – bărbați, roșu – femei):

Șansele ca un bebeluș să supraviețuiască perioadei copilăriei au crescut de la 50 la 96% pe plan global. Între 2011 și 2021, rata mortalității infantile în UE a scăzut de la 3,8 la 3,2 decese la mia de nașteri. Analiza extinsă pe 20 de ani arată că rata mortalității aproape s-a înjumătățit – în 1999 se înregistrau 6,2 decese la 1.000 de nașteri.

Țările cu cea mai mică rată au fost Finlanda, Slovacia și Suedia, toate cu 1,8 decese la 1.000 de nașteri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#state #fericire #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.