Turcia începe să scoată gaze din cel mai mare zăcământ din Marea Neagră. Vrea să vândă și Europei

Turcia începe joi să scoată gaze naturale din cel mai mare zăcământ din Marea Neagră, descoperit în perioada 2020-2022, oferind președintelui Recep Tayyip Erdogan ocazia de a reduce prețurile energiei de consum cu mai puțin de o lună înaintea alegerilor.

Zăcământul denumit de turci Sakarya va furniza 10 milioane de metri cubi pe zi în primă fază, ajungând la 40 de milioane de metri cubi pe zi până în 2027-2028, a declarat compania de stat Turkish Petroleum, scrie World Oil.

Această cantitate din prima fază ar fi suficientă pentru a acoperi aproximativ un sfert din consumul curent al Turciei. Ministrul Energiei, Fatih Donmez, a declarat că gazul va fi produs mai ieftin decât cel importat.

Turkish Petroleum speră să exporte o parte din gaz, inclusiv în Europa, a declarat președintele companiei Melih Han Bilgin în timpul unei vizite la unitatea de producție din Zonguldak, pe coasta de sud a Mării Negre.

Momentan nu este clar cât de mult gaz ar putea exporta Turcia, dar are deja conexiuni de conducte cu Bulgaria și Grecia care ar putea transporta gaze în Europa. Dacă iarna viitoare va fi foarte frig, continentul s-ar putea confrunta cu o penurie de combustibil și s-ar putea observa o cerere crescută pentru provizii de gaze non-rusești.

Rusia a redus majoritatea fluxurilor de gaze din conducte către Uniunea Europeană în urma sancțiunilor impuse după invazia Ucrainei. Cu toate acestea, Turcia a extins cooperarea cu Rusia. Cele două țări plănuiesc să transforme vestul Turciei într-un hub regional pentru comerțul și tranzitul de gaze.

Turkish Petroleum spune că zăcământul Sakarya are o rezervă de 710 miliarde de metri cubi de gaze, care valorează în jur de 500 de miliarde de dolari.

Dacă va avea succes în Marea Neagră, Turkish Petroleum vrea să scoată gaze și din alte părți. A făcut deja echipă cu Sonatrach din Algeria pentru a căuta petrol și gaze în regiune și a purtat discuții cu alte companii, inclusiv cu Petronas Gas Bhd din Malaezia și Petroleo Brasileiro SA din Brazilia.

Potrivit Financial Times, Turcia este un mare importator de energie și aproape tot gazul pe care îl consumă provine din străinătate, ceea ce face din proiectul Sakarya un impuls semnificativ pentru sectorul energetic al țării.

Importurile nete de energie ale Turciei, care includ petrol, gaze și alte produse, au fost în valoare de 80 de miliarde de dolari anul trecut, un factor important al deficitului său de cont curent, arată datele băncii centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Turcia #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.