Țările din Europa în care se trăiește cel mai mult și sănătos

Condițiile de trai și avansul științei în domenii vitale se traduc într-o viață mai lungă și mai sănătoasă pentru europeni.

Cu o mică scădere provocată de pandemia de Covid-19, ce se așteaptă a fi recuperată rapid, speranța medie de viață la naștere a atins un record de 81,3 ani în 2019.

Longevitatea a fost într-o creștere continuă în UE, iar din anii ’60 ai secolului trecut speranța de viață a câștigat, în medie, peste doi ani la fiecare deceniu.

Speranța de viață și clivajele dintre state, dar chiar și regiuni

În general, femeile trăiesc mai mult decât bărbații și din datele Eurostat citate de Euronews se poate observa că decalaje nu sunt doar între țări, ci și între regiuni ale aceluiași stat.

Țara cu cea mai mare speranță de viață este Spania, cu o medie de 83,3 ani, urmată de Suedia (83,1 ani), Luxemburg și Italia (cu 82,7 ani), arată datele Eurostat.

Țara cu cea mai mică speranță de viață este Bulgaria (71,4 ani), care are și cel mai mare număr de fumători din Europa. Urmează România (72,8 ani) și Letonia (73,1 ani). Ungaria are o speranță de viață de 74,3 ani și e mai aproape de mijlocul clasamentului.

Datele indică diferențe interesante nu doar între statele UE, ci și între regiunile din aceeași țară. În Spania, de exemplu, persoanele născute în Andaluzia au o speranță de viață de 81,7 ani, iar cele născute în regiunea capitalei, Madrid, au o speranță de viață de 85,4 ani, cu peste patru ani mai mare.

Tendințe similare se observă și în Italia. Locuitorii din insula sudică Sicilia au o speranță de viață de 81,3 ani, în timp ce în Trentino, regiune nordică de la granița cu Austria, au o medie de 84,2 ani, cu aproape trei ani mai mare.

Țările cu cea mai mare creștere a speranței de viață

Estonienii și-au mărit cel mai mult longevitatea între anii 2000 și 2021, câștigând 6,1 ani. Urmează locuitorii din Irlanda (+5,8), Luxemburg (+4,7), Danemarca (+4,6) și Slovenia (+4,5).

Cum a crescut speranța de viață între 2000 și 2021:

Speranța de viață la 65 de ani

Acest indicator estimează cât timp se poate aștepta să mai trăiască o persoană peste vârsta de 65 de ani. Datele nu iau în calcul anumite variabile contemporane, precum stilul de viață îmbunătățit, progresul medicinei și altele.

În 2021, speranța de viață la 65 de ani era estimată la 19,2 ani. La femei era 20,9 ani, iar la bărbați 17,3 ani.

Franța și Spania au avut cea mai mare speranță de viață la 65 de ani în 2021 (21,4 ani), iar Bulgaria cea mai mică – doar 13,6 ani.

La femei, cea mai mare speranță de viață la 65 de ani se înregistrează în Spania (23,5 ani), iar cea mai mică în Bulgaria (15,5 ani), iar la bărbați cea mai mare e în Suedia (19,6 ani) și cea mai mică tot în Bulgaria (11,6 ani).

Speranța de viață la 65 de ani, în 2021:

Surprize la speranța de viață sănătoasă

E bine să ai o viață lungă, desigur, dar la fel de important este să ai o viață în care să te bucuri de sănătate. Speranța de viață sănătoasă la naștere arată dacă oamenii vor fi sănătoși, mai ales în ultimii ani ai existenței lor.

În 2020, speranța medie de viață sănătoasă la naștere în UE a fost de 64,5 ani la femei și 63,5 ani la bărbați. Această medie a crescut cu 2,6 ani între 2011 și 2020, urcând de la 61,4 la 64 de ani.

Suedia este pe primul la acest capitol – aici femeile trăiesc, în medie, 72,7 ani sănătoși, iar bărbații – 72,8. Urmează Italia și Malta (68,7 vs. 67,2 și 70,7 vs. 70,2).

Speranța de viață sănătoasă la naștere în 2020 (albastru – bărbați, roșu – femei):

Șansele ca un bebeluș să supraviețuiască perioadei copilăriei au crescut de la 50 la 96% pe plan global. Între 2011 și 2021, rata mortalității infantile în UE a scăzut de la 3,8 la 3,2 decese la mia de nașteri. Analiza extinsă pe 20 de ani arată că rata mortalității aproape s-a înjumătățit – în 1999 se înregistrau 6,2 decese la 1.000 de nașteri.

Țările cu cea mai mică rată au fost Finlanda, Slovacia și Suedia, toate cu 1,8 decese la 1.000 de nașteri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#state #fericire #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.