Reziliența digitală — tema principală la Moldova IGF 2023. Grăbește-te să te înscrii

21 Apr. 2023, 13:56
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Apr. 2023, 13:56 // Actual //  MD Bani

Continuă înregistrările la Forumul de Guvernanță a Internetului (Moldova Internet Governance Forum), care se va desfășura în format online și offline pe 27 și 28 aprilie pe platforma FinTeh Hub Chișinău. Reziliența digitală este identificată ca tema principală pentru MIGF 2023.

În acest an, Forumul de Guvernanță a Internetului va găzdui speakeri consacrați din Moldova și un șir de alte țări — reprezentanți ai insituțiilor-cheie a statului, businessului, comunităților de tehnicieni și experți, organizațiilor internaționale și regionale.

Participanții la MIGF vor aborda practici globale și naționale în utilizarea internetului, inclusiv în condițiile situațiilor de criză, probleme ce țin de reziliența și securitatea infrastructurii digitale, prioritățile securității cibernetice, întrebări ce țin de etică și noile provocări în ceea ce privește drepturile omului în mediul digital, posibilitățile internetului în dezvoltarea economiei naționale, extinderea accesului la internet, inovațiile digitale și strategiile naționale.

Oricine este interesat să discute problemele actuale de guvernanță a internetului pe baza unui dialog multilteral, transparent și incluziv este invitat să participe la inițiativa națională. MIGF sprijină discuțiile deschise pentru a defini o abordare comună pentru promovarea internetului și gestionarea riscurilor și provocărilor generate de utilizarea și dezvoltarea acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc, a evidențiat că, având în vedere volatilitatea și incertitudinea din regiune, pregătirea digitală și reziliența sunt teme esențiale. Din spusele sale, astăzi Moldova se confruntă cu o serie de provocări fără precedent în spațiul cibernetic.

„Scopul principal al MIGF 2023 este de a consolida discuția deschisă cu mai multe părți interesate privind reziliența digitală, continuitatea și pregătirea în vremuri de criză și implicațiile perturbărilor majore pentru întregul ecosistem digital din Moldova. Cultivarea cu succes a rezilienței digitale depinde de asigurarea unor discuții participative, cu mai multe părți interesate, care au ca rezultat parteneriate strategice agile și răspunsuri coordonate de politici, industrie și utilizatori”, a subliniat Alexei Marciuc.

La ediția anterioară a MIGF au luat parte peste 200 de persoane — participanți, experți și speakeri din Moldova, Canada, SUA, Belgia, Olanda, România, Ucraina, Georgia, Estonia și din alte țări. În calitate de speakeri au evoluat speсialiști de valoare din cadrul UN IGF, ICANN, Internet Society, RIPE NCC, SecDev Group, Google, Microsoft și mulți alții.

Toți participanții (fie care participă la conferință personal sau virtual) trebuie să se înregistreze prin intermediul formularului de înregistrare online. Urmăriți actualizările și anunțurile pe site-ul igf.md și pe paginile de Facebook și Twitter ale Asociației „Comunitatea Internet”, care este secretariatul neutru al Forumului de Guvernare a Internetului din Moldova.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.