Moartea magazinelor și criza arterelor comerciale din Germania. Pandemia a mutat comerțul în online

26 Apr. 2023, 17:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Apr. 2023, 17:22 // Actual //  bani.md

Conform estimărilor, în 2023, în Germania vor dispărea alte 9000 de magazine de pe piață, după ce, în doi ani de pandemie, numărul unităților comerciale închise a fost de aproximativ 11.000 pe an, arată o analiză Deutsche Welle.

Uși închise, vitrine goale și panouri publicitare înlăturate. Moartea magazinelor devine vizibilă pe tot mai multe artere comerciale din Germania. Perspectivele de viitor sunt la fel de sumbre precum imaginea acestor străzi comerciale cândva animate.

Potrivit estimărilor Asociației germane a comerțului cu amănuntul (HDE), în 2023 vor fi închise alte aproximativ 9000 de magazine. În multe cazuri, lichidarea acestor afaceri are legătură directă cu scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor și cu permanenta creștere a costurilor. La nivel federal, cu excepția magazinelor foarte mici, mai rămân 311.000 unități comerciale, conform HDE. În 2015, numărul acestora era de aproape 373.000.

„Având în vedere cifrele din ultimii ani, responsabilii cu administrarea centrelor orașelor și politicienii ar trebui să se alarmeze. Fiindcă fără un comerț cu amănuntul înfloritor, centrele orașelor nu au nicio perspectivă“, avertizează președintele HDE, Alexander von Preen. „Dacă moare comerțul, moare și orașul.“

Reducerea activităților comerciale s-a făcut simțită mai ales în perioada pandemiei. Între 2020 și 2022, numărul unităților comerciale a scăzut cu 11.000 pe an. Înaintea crizei, între 2015 și 2019, se închideau anual, în medie, 5000 de magazine.

Mai ales lichidarea filialelor aparținând marilor lanțuri a atras atenția. Galeria Karstadt-Kaufhof a închis 47 de unități de desfacere, lanțul de magazine pentru încălțăminte Görtz și-a restrâns numărul de sucursale iar o parte din magazinele de modă Gerry Weber vor dispărea.

Pandemia de coronavirus a bătut cuiul la sicriu

Totuși, conform HDE, majoritatea lichidărilor este atribuită firmelor mai mici: boutiquri, magazine de încălțăminte și brutării/patiserii. Nu în ultimul rând, în ultimii ani, comerțul online a influențat masiv activitatea comercială. În timpul pandemiei, din ce în ce mai mulți clienți au prins gustul cumpărăturilor online. Multe firme medii și-au mutat afacerile și în mediul virtual. În același timp, marile lanțuri comerciale și-au subțiat rețeaua de filiale. „Poate că în principalele zone comerciale nu se vede deocamdată. Dar mai ales în cartierele marilor orașe, în localitățile și comunitățile mai mici se observă“, afirma recent directorul general al HDE Stefan Genth.

În același timp, și modelele de afaceri noi – până recent la modă și care păreau să aibă viitor – au început să se clatine din cauza scăderii puterii de cumpărare a unei mari părți a consumatorilor. „Magazinele bio și fermele cu puncte de vânzare se confruntă, parțial, cu o criză existențială“, spunea recent expertul în comerț cu amănuntul Stephan Rüschen de la Universitatea DHBW din orașul Heilbronn.

Pe fondul numeroaselor spații comerciale goale în multe orașe, reprezentanții Asociației germane a comerțului cu amănuntul (HDE) cer o mai bună implicare din partea administrațiilor locale, pentru a împiedica dispariția magazinelor.

Cum poate fi evitat declinul

„În fruntea listei de priorități ar trebui să fie un proces nebirocratic și rapid de acordare a autorizațiilor în caz de modificare a tipului de activitate comercială în spațiile deja existente“, afirmă von Preen.

Unitățile nou deschise și firmele proaspăt înființate au nevoie de condiții optime pentru a se putea dezvolta. Ocuparea spațiilor comerciale din centrele orașelor este în interesul tuturor părților. În caz contrar s-ar putea ajunge la declanșarea unei reacții în lanț și vor exista și mai multe magazine goale, susține von Preen.

Conform unui sondaj al Institutului de cercetare a comerțului (IFH), efectuat la sfârșitul anului trecut pe un eșantion de 69.000 de persoane în centrele a 111 orașe germane, arterele comerciale din centru și-au pierdut șarmul. „Ați recomanda prietenilor sau cunoștințelor dumneavoastră centrul acestui oraș?“ În aproape fiecare al doilea oraș, majoritatea nu ar recomanda centrul.

„Cert este faptul că majoritatea centrelor orașelor au mai mulți critici decât fani“, declară șeful IFH, Boris Hedde. În opinia lui Rolf Pangels, directorul general al Asociației comerțului cu încălțăminte de piele și articole de marochinărie (BTE), n-a mai rămas timp mult pentru o schimbare: „Dacă în politica de planificare nu sunt adoptate rapid contramăsuri, declinul centrelor orașelor nu va mai putea fi oprit“.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 13:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 13:48 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.