Companiile, sufocate de rambursarea TVA la importul utilajelor

27 Apr. 2023, 14:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Apr. 2023, 14:30 // Actual //  bani.md

Procedurile de recuperare a TVA la importul de utilaje pentru producție sunt prea complexe și descurajante pentru micul business

Cadrul normativ actual nu prevede un mecanism de rambursare a TVA-ului la importul de utilaje de producție pentru agenții economici care nu sunt plătitori de TVA. Acest lucru constituie un impediment pentru dezvoltarea afacerilor mici și micro, sunt de părere reprezentanții comunității de afaceri din Moldova.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, femeile antreprenoare, în special micile producătoare locale și femeile proprietare de afaceri din mediul rural,  mai frecvent gestionează întreprinderi micro – în proporție de 79,4%. O mare parte dintre acestea sunt agenți economici neplătitori de TVA.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2023 conține un șir de măsuri pentru stimularea dezvoltării economice. Nu și un mecanism de stimulare a investițiilor în tehnologie și echipamente de producție.

În acest context, este necesar să fie identificat un mecanism lucrativ cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale la importul livrărilor efectuate pe teritoriul țării a activelor materiale pe termen lung, utilizate la fabricarea produselor, prestarea serviciilor și/sau la executarea lucrărilor destinate includerii în capitalul statutar (social) și ulterior transpus în regulamentul, care ar determina modul de aplicare a facilităților fiscale pentru  agenții economici neplătitori de TVA.

La ședința Grupului de Lucru au fost discutate și provocările curente ale micului business ca nevoia de instrumente accesibile de creditare pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, în special în perioade de criză, precum și dezvoltarea unor programe de suport al afacerilor micro și mici conduse de femei, inclusiv în agricultură, care să permită achiziționarea utilajelor și echipamentelor de producție de înaltă performanță. Totodată, în cadrul întâlnirii, a fost menționată necesitatea creării unei baze de date a companiilor care au primit sprijin financiar din diverse programe guvernamentale și din partea donatorilor pentru a evita dubla finanțare a proiectelor investiționale.

În aceeași ordine de idei, a fost menționat faptul că lipsește o lege de reglementare a activităților economice de meșteșugărit și artizanat, precum și a producătorilor casnici, care, sunt în mare parte femei din spațiile rurale și care reprezintă un potențial economic nevalorificat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.