O țară și-a triplat exporturile către Rusia: Cum ocolește Putin sancțiunile și cumpără din Occident

Rusia se confruntă cu cea mai largă gamă de sancțiuni impuse vreodată unei țări mari, inclusiv asupra persoanelor asociate cu războiul, asupra tranzacțiilor financiare care implică entități rusești și a anumitor exporturi și importuri din Rusia. Cu toate astea, regimul lui Putin a găsit terțe țări, precum Armenia, pentru a ocoli interdicțiile și a cumpărat pe căi ilegale mărfuri din Occident.

Armenia ajută Rusia să ocolească sancțiunile impuse de Occident prin vânzări neautorizate. Astfel, Armenia și-a dublat importurile din Uniunea Europeană (UE), dar și-a triplat exporturile către Moscova, potrivit Trend.

Restricțiile la exporturile anumitor mărfuri către Rusia au dezamăgit și ele. America și aliații săi au interzis vânzarea către Rusia a mii de articole de înaltă tehnologie, în timp ce multe firme occidentale care operau în Rusia s-au retras în mod voluntar.

Cu toate acestea, Rusia continuă să importe aproape la fel de mult ca înainte de invazie. Noi parteneri comerciali au apărut pentru a înlocui Occidentul. China vinde acum de două ori mai mult Rusiei decât în 2019. Importurile „paralele” – vânzări neautorizate din Vest către Rusia printr-o țară terță, de la băuturi gazoase la cipuri de computer – au crescut.

În 2022, importurile din UE în Armenia s-au dublat în mod misterios, chiar dacă exporturile armene în Rusia s-au triplat. Exporturile Serbiei de telefoane către Rusia au crescut de la 8.518 dolari în 2021 la 37 milioane dolari în 2022. Livrările de mașini de spălat rufe din Kazahstan în Rusia au crescut de la zero în 2021 la aproape 100.000 de unități anul trecut, scrie The Economist.
Anterior, Departamentele de Comerț, Trezoreria și Justiția din SUA au emis o notă trilaterală cu privire la specificațiile semnelor încercărilor de eludare a sancțiunilor împotriva Rusiei.

Potrivit documentului, una dintre cele mai comune tactici este folosirea unor intermediari terți sau a punctelor de transbordare pentru a evita restricțiile. S-a dezvăluit că Armenia este folosită pentru a redirecționa ilegal mărfuri către Rusia sau Belarus, ocolind astfel sancțiunile occidentale.

Peter Stano, purtătorul de cuvânt al UE, a declarat că Uniunea Europeană analizează problema fluxului de bunuri sancționate din Armenia către Rusia.

”UE a impus un set de sancțiuni ample împotriva Rusiei pentru agresarea ilegală a Ucrainei, încălcarea Cartei ONU și pentru comiterea de atrocități echivalente cu crime de război”.

UE a cerut tuturor țărilor să se alinieze la aceste sancțiuni, să adopte măsuri naționale similare sau cel puțin să nu permită o eludare a acestor sancțiuni. Într-un pachet anterior de sancțiuni, UE a introdus posibilitatea de a impune sancțiuni și persoanelor sau entităților care permit eludarea sancțiunilor.

”Monitorizăm îndeaproape fluxurile comerciale de bunuri sancționate din UE către țări terțe și din țări terțe către Rusia. În contextul Armeniei, am observat într-adevăr unele fluxuri comerciale anormale. Ne uităm la această problemă și suntem în dialog cu autoritățile armene”, a spus el.

#sanctiuni #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.