O țară și-a triplat exporturile către Rusia: Cum ocolește Putin sancțiunile și cumpără din Occident

Rusia se confruntă cu cea mai largă gamă de sancțiuni impuse vreodată unei țări mari, inclusiv asupra persoanelor asociate cu războiul, asupra tranzacțiilor financiare care implică entități rusești și a anumitor exporturi și importuri din Rusia. Cu toate astea, regimul lui Putin a găsit terțe țări, precum Armenia, pentru a ocoli interdicțiile și a cumpărat pe căi ilegale mărfuri din Occident.

Armenia ajută Rusia să ocolească sancțiunile impuse de Occident prin vânzări neautorizate. Astfel, Armenia și-a dublat importurile din Uniunea Europeană (UE), dar și-a triplat exporturile către Moscova, potrivit Trend.

Restricțiile la exporturile anumitor mărfuri către Rusia au dezamăgit și ele. America și aliații săi au interzis vânzarea către Rusia a mii de articole de înaltă tehnologie, în timp ce multe firme occidentale care operau în Rusia s-au retras în mod voluntar.

Cu toate acestea, Rusia continuă să importe aproape la fel de mult ca înainte de invazie. Noi parteneri comerciali au apărut pentru a înlocui Occidentul. China vinde acum de două ori mai mult Rusiei decât în 2019. Importurile „paralele” – vânzări neautorizate din Vest către Rusia printr-o țară terță, de la băuturi gazoase la cipuri de computer – au crescut.

În 2022, importurile din UE în Armenia s-au dublat în mod misterios, chiar dacă exporturile armene în Rusia s-au triplat. Exporturile Serbiei de telefoane către Rusia au crescut de la 8.518 dolari în 2021 la 37 milioane dolari în 2022. Livrările de mașini de spălat rufe din Kazahstan în Rusia au crescut de la zero în 2021 la aproape 100.000 de unități anul trecut, scrie The Economist.
Anterior, Departamentele de Comerț, Trezoreria și Justiția din SUA au emis o notă trilaterală cu privire la specificațiile semnelor încercărilor de eludare a sancțiunilor împotriva Rusiei.

Potrivit documentului, una dintre cele mai comune tactici este folosirea unor intermediari terți sau a punctelor de transbordare pentru a evita restricțiile. S-a dezvăluit că Armenia este folosită pentru a redirecționa ilegal mărfuri către Rusia sau Belarus, ocolind astfel sancțiunile occidentale.

Peter Stano, purtătorul de cuvânt al UE, a declarat că Uniunea Europeană analizează problema fluxului de bunuri sancționate din Armenia către Rusia.

”UE a impus un set de sancțiuni ample împotriva Rusiei pentru agresarea ilegală a Ucrainei, încălcarea Cartei ONU și pentru comiterea de atrocități echivalente cu crime de război”.

UE a cerut tuturor țărilor să se alinieze la aceste sancțiuni, să adopte măsuri naționale similare sau cel puțin să nu permită o eludare a acestor sancțiuni. Într-un pachet anterior de sancțiuni, UE a introdus posibilitatea de a impune sancțiuni și persoanelor sau entităților care permit eludarea sancțiunilor.

”Monitorizăm îndeaproape fluxurile comerciale de bunuri sancționate din UE către țări terțe și din țări terțe către Rusia. În contextul Armeniei, am observat într-adevăr unele fluxuri comerciale anormale. Ne uităm la această problemă și suntem în dialog cu autoritățile armene”, a spus el.

#sanctiuni #import #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.