Relațiile economice Moldova – UE! Exporturile pe piața comunitară s-au dublat, la 2,5 miliarde de dolari

Relațiile comerciale UE-Moldova sunt determinate de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) instituită în 2014 în cadrul Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. DCFTA a intrat în vigoare deplină în anul 2016. DCFTA a impulsionat exporturile totale ale Republicii Moldova în UE, compensând în întregime pierderile din scăderea exporturilor către CSI. Din anul 2016 livrările de produse pe piața comunitară s-au majorat cu de două ori, la aproape 2,5 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2022.

Exporturile Republicii Moldova în UE au început să crească după aplicarea Acordului de Liber schimb, când UE a acordat cote de export pentru anumite produse țării noastre. Acest lucru a contribuit la reorientarea către vest a exportatorilor moldoveni, în condițiile în care cea mai mare parte a companiilor moldovenești erau dependente de piața rusă. 30% dintre produsele moldovenești erau livrate în Federația Rusă.

Astfel, din 2015 exporturile moldovenești au crescut constant. Iar ultimele date ale Biroului Național de Statistică relevă că livrările de produse destinate țărilor Uniunii Europene, în ianuarie-februarie 2023, au totalizat 429,3 milioane dolari SUA (cu 3,5% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 62,4% în total exporturi, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2022.

Deși se aștepta că după implementarea DCFTA impactul asupra PIB-ului Republicii Moldova să fie unul semnificativ de 3,2% pe termen scurt, în realitate acesta s-a dovedit a fi de doar 0,49%, arată datele Centrul pentru Studii de Politică Europeană publicate în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Exportatorii moldoveni rămân în continuare vulnerabili de un număr de piețe limitat. Dacă înainte de anul 2006 exportul moldovenesc era excesiv de concentrat în Federația Rusă, în prezent principala piață este România cu o cotă de 33,6%. O altă problemă a producătorilor moldoveni este valoarea scăzută a produselor urmare a investițiilor mici în liniile de producție. Or, majoritatea se concentrează pe exportul de produse primare. De exemplu, potrivit datelor Balanței de Plăți a BNM, mai puțin de jumătate – 44% – din produsele exportate în UE sunt cele procesate. Este vorba de uleiul vegetal, zahărul, conservele din fructe și legume, băuturile, produsele de cofetărie și patiserie. De asemenea, 12,3% din exportul total de bunuri al Republicii Moldova înregistrat în anul 2022 au constituit reexporturile de bunuri după prelucrare pe teritoriul Republicii Moldova.

Ultimele datele ale Delegației UE la Chișinău relevă că potențialul de export, la capitolul fructe, este nevalorificat. Merele moldovenești sunt cele mai nevalorificate fructe pentru export în UE, cu un potențial nerealizat de 42,1 milioane de dolari. Or, Germania este țara cu cea mai mare potențială cerere de fructe moldovenești, unde ar putea fi exportate produse în valoare de 35 milioane de dolari. Dintre toate fructele crescute în Republica Moldova, în UE se mai caută în special: struguri de 27,1 milioane de dolari, prune proaspete de 11,2 milioane de dolari și prunele uscate de 6,9 milioane de dolari.

Una dintre soluții pentru companiile moldovenești este implementarea programelor de suport tehnic și financiar pentru a le ajuta la creșterea capacităților de producție, stimularea investițiilor în fabricarea produselor cu valoare adăugată înaltă, promovarea identității de brand a produselor locale și extinderea contactelor producătorilor moldoveni cu potențialii parteneri din țările UE.

TOP-ul produselor Republicii Moldova vândute în UE

Delegația Uniunii Europene la Chișinău a publicat un top al produselor moldovenești, care sunt exportate în țările UE. Pe primul loc sunt mașini electrice și echipamente electrice cu un indicator de 510,4 milioane dolari.

În 2022, Republica Moldova a exportat în România mărfuri în valoare de peste 1,24 miliarde dolari, cu 48,9% mai mult decât în anul precedent. Următorii în clasamentul celor mai mari consumatori de produse moldovenești din UE sunt Italia și Germania, unde anul trecut au fost exportate bunuri moldovenești în valoare de 331,3 milioane dolari (+38%) și, respectiv, 230,8 milioane dolari (-6%).

#exporturi #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.