Fiscul a virat în bugetul țării 20,3 miliarde de lei, cu 15,8% mai mult în patru lui ale anului

Serviciul Fiscal anunță că a virat în bugetul public național 20,3 miliarde de lei, cu 15,8% mai mult în patru luni ale anului față de perioada similară a anului precedent.

Astfel, la Bugetul de stat, în 4 luni ale anului 2023 s-au încasat 9,3 miliarde lei, ceea ce constituie cu 1,1 miliarde lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, sau o creștere de 13,6 %.

La Bugetele locale (BL) s-au înregistrat încasări în sumă de circa 2,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă cu 346,0 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 19,5 %.

De asemenea, la Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), în perioada menționată, s-au încasat 6,7 miliarde lei, ceea ce constituie cu circa 946,3 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 16,9 %.

Totodată, la Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM) s-au acumulat 2,2 miliarde lei, ceea ce constituie cu 351,0 milioane lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2021 sau cu 18,5 %.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.