„Nașul” Inteligenței Artificiale avertizează asupra pericolelor care ne pândesc: Chatbot-urile sunt „înfricoșătoare”

03 Mai 2023, 06:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mai 2023, 06:39 // Actual //  bani.md

Geoffrey Hinton și-a anunțat demisia de la Google într-o declarație pentru New York Times, spunând că acum regretă munca sa. Omul de știință este numit „naşul” inteligenței artificiale (AI).

În inteligența artificială, rețelele neuronale sunt sisteme care sunt similare cu creierul uman în modul în care învață și procesează informații. Ele permit AI să învețe din experiență, așa cum ar face o persoană. Aceasta se numește învățare profundă, explică omul de ştiinţă.

Geoffrey Hinton a declarat pentru BBC că unele dintre pericolele chatbot-urilor AI sunt „destul de înfricoșătoare”. „În acest moment, ei nu sunt mai inteligenți decât noi, din câte îmi dau seama. Dar cred că vor fi în curând”.

În articolul din New York Times, doctorul Hinton s-a referit la „actori răi” care ar încerca să folosească inteligența artificială pentru „lucruri rele”. Când a fost rugat de BBC să detalieze acest lucru, el a răspuns: „Acesta este un fel de scenariu rău, un fel de scenariu de coșmar. Vă puteți imagina, de exemplu, că un actor rău precum președintele rus Vladimir Putin să ofere roboților capacitatea de a-și crea propriile obiective secundare”.

A părăsit Google pentru putea avertiza lumea

Omul de știință anglo-canadian Geoffrey Hinton, care este numit „naşul” inteligenței artificiale (AI), a părăsit Google pentru a avertiza în mod deschis oamenii despre pericolele tehnologiei. Dr Hinton a acceptat, printre altele, că vârsta lui a jucat un rol important în decizia sa de a părăsi gigantul tehnologic: „Am 75 de ani, așa că este timpul să mă pensionez”.

Dr. Hinton a spus că și-a părăsit slujba la Google, unde a lucrat mai bine de 10 ani și a devenit unul dintre cei mai respectați oameni din domeniu, pentru a vorbi liber despre riscurile AI. În 2012, dr. Hinton și doi dintre studenții săi de la Universitatea din Toronto au construit o rețea neuronală capabilă să analizeze mii de fotografii și să recunoască obiecte comune precum flori, câini și mașini.

Google a cheltuit 44 de milioane de dolari pentru a achiziționa compania fondată de Hinton. Și rețeaua neuronală dezvoltată a devenit una dintre bazele intelectuale pentru tehnologiile moderne bazate pe AI generativă, cum ar fi ChatGPT.

Omul de știință a spus că regretă parțial munca din întreaga sa viață

Publicația raportează că mulți lucrători din domeniu se tem că tehnologiile de inteligență artificială ar putea fi deja un instrument de răspândire a informațiilor false și ar putea, de asemenea, amenința locurile de muncă existente.

Dr. Hinton se alătură unui număr tot mai mare de experți care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la IA – atât viteza cu care se dezvoltă, cât și direcția în care se îndreaptă. „Uitați-vă la ceea ce s-a întâmplat acum cinci ani și ce este acum, comparați diferența și proiectați-o în viitor. Este înfricoșător”, a adăugat omul de știință.

Dr. Hinton a spus, de asemenea, că este un expert în știință, nu în politică și că este responsabilitatea guvernului să se asigure că IA a fost dezvoltată „cu multă gândire la cum să nu devină necinstită”.

AI va începe să-și construiască propriile șine

Este important să ne amintim că chatboții AI sunt doar un aspect al inteligenței artificiale, chiar dacă sunt cei mai populari în acest moment. Dar ritmul de accelerare a AI i-a surprins chiar și pe creatorii săi. A evoluat dramatic de când Dr. Hinton a construit o rețea neuronală de pionierat pentru analiza imaginilor în 2012.

Chiar și șeful Google Sundar Pichai a spus într-un interviu recent că nici măcar el nu a înțeles pe deplin tot ceea ce a făcut chatbot-ul său AI. Nu vă înșelați, suntem într-un tren cu viteză în acest moment și îngrijorarea este că într-o zi va începe să-și construiască propriile șine, a spus el, potrivit bbc.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală