Statele Unite se confruntă cu un coșmar: 31 de trilioane de dolari evaporați pot declanșa criza mondială

05 Mai 2023, 07:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mai 2023, 07:15 // Actual //  bani.md

Războiul lui Putin din Ucraina a adăugat noi provocări ale crizei economice atât pe glob, dar și în Statele Unite, care se confruntă cu un coșmar ce pare fără de sfârșit. America trăiește periculos din cauza unui fenomen nemaiîntâlnit în altă parte: plafonul datoriei publice, care este de numai puțin 31 de trilioane de dolari.

Plafonul datoriei Statelor Unite este suma pe care Congresul a autorizat guvernul Americii să o împrumute pentru a-și îndeplini obligațiile de bază, de la asigurarea medicală până la plata salariilor militare, potrivit The Economist.

Plafonul actual al datoriei brute este de 31,4 miliarde de dolari (117% din PIB), iar America se îndreaptă spre el. La 1 mai 2023, Janet Yellen, secretarul Trezoreriei, a avertizat că guvernul urmează să-și epuizeze rezervele de numerar și să rămână fără fonduri bugetare încă de la 1 iunie.
Xi Jinping acuzat de trădare față de Putin:

Datoria publică a SUA a crescut în continuu din 1989, când se situa la doar 3 trilioane de dolari, pentru a ajunge astăzi să depășească colosala valoare de 31 de trilioane de dolari (31.000 de miliarde).

În acest moment, America s-ar confrunta fie cu un default suveran, fie cu reduceri radicale ale cheltuielilor de stat. Oricare rezultat ar fi devastator pentru piețele globale. O neplată ar submina încrederea în cel mai important sistem financiar din lume; reduceri mari de buget ar putea declanșa o recesiune profundă.

Plafonul datoriei este o creație politică lipsită de orice semnificație economică fundamentală. Nicio altă țară nu își leagă mâinile într-un mod atât de grosolan. Cu toate acestea, aceasta înseamnă că are nevoie de o soluție politică, care nu poate fi considerată de la sine înțeleasă, având în vedere blocajul actual.

Un proiect de lege propus de Kevin McCarthy, Președintele republican al Camerei Reprezentanților, ar împinge plafonul până în 2024, reducând în același timp cheltuielile de miliarde de dolari în următorul deceniu și distrugând planurile de combatere a schimbărilor climatice.

Președintele Joe Biden i-a invitat pe liderii ambelor părți la o întâlnire de la Casa Albă pe 9 mai, la care este probabil să înceapă negocierile – ceva ce domnul Biden sperase să evite, preferând un proiect de lege „curat” pentru a ridica plafonul.

În ultima jumătate de secol, deficitul federal din America a fost în medie de aproximativ 3,5% din PIB pe an. În cea mai recentă actualizare din februarie, Biroul de Buget al Congresului (CBO), un organism nepartizan, a estimat că deficitul Americii va avea o medie de 6,1% în următorul deceniu.

An de an, astfel de împrumuturi expansive ar duce la o datorie națională mult mai mare. Pe linia de tendință a CBO, datoria federală s-ar dubla aproximativ la aproape 250% din PIB până la jumătatea secolului. Cu mult înainte de această oră, ceasul datoriilor din New York, care în prezent rulează la 14 cifre, ar trebui să adauge un al 15-lea, deoarece datoria națională depășește 100 de trilioane de dolari.

America are nevoie de o dezbatere politică serioasă și un acord bipartizan pentru a-și pune bugetul pe o bază mai solidă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM! 

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.