Statele Unite se confruntă cu un coșmar: 31 de trilioane de dolari evaporați pot declanșa criza mondială

05 Mai 2023, 07:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mai 2023, 07:15 // Actual //  bani.md

Războiul lui Putin din Ucraina a adăugat noi provocări ale crizei economice atât pe glob, dar și în Statele Unite, care se confruntă cu un coșmar ce pare fără de sfârșit. America trăiește periculos din cauza unui fenomen nemaiîntâlnit în altă parte: plafonul datoriei publice, care este de numai puțin 31 de trilioane de dolari.

Plafonul datoriei Statelor Unite este suma pe care Congresul a autorizat guvernul Americii să o împrumute pentru a-și îndeplini obligațiile de bază, de la asigurarea medicală până la plata salariilor militare, potrivit The Economist.

Plafonul actual al datoriei brute este de 31,4 miliarde de dolari (117% din PIB), iar America se îndreaptă spre el. La 1 mai 2023, Janet Yellen, secretarul Trezoreriei, a avertizat că guvernul urmează să-și epuizeze rezervele de numerar și să rămână fără fonduri bugetare încă de la 1 iunie.
Xi Jinping acuzat de trădare față de Putin:

Datoria publică a SUA a crescut în continuu din 1989, când se situa la doar 3 trilioane de dolari, pentru a ajunge astăzi să depășească colosala valoare de 31 de trilioane de dolari (31.000 de miliarde).

În acest moment, America s-ar confrunta fie cu un default suveran, fie cu reduceri radicale ale cheltuielilor de stat. Oricare rezultat ar fi devastator pentru piețele globale. O neplată ar submina încrederea în cel mai important sistem financiar din lume; reduceri mari de buget ar putea declanșa o recesiune profundă.

Plafonul datoriei este o creație politică lipsită de orice semnificație economică fundamentală. Nicio altă țară nu își leagă mâinile într-un mod atât de grosolan. Cu toate acestea, aceasta înseamnă că are nevoie de o soluție politică, care nu poate fi considerată de la sine înțeleasă, având în vedere blocajul actual.

Un proiect de lege propus de Kevin McCarthy, Președintele republican al Camerei Reprezentanților, ar împinge plafonul până în 2024, reducând în același timp cheltuielile de miliarde de dolari în următorul deceniu și distrugând planurile de combatere a schimbărilor climatice.

Președintele Joe Biden i-a invitat pe liderii ambelor părți la o întâlnire de la Casa Albă pe 9 mai, la care este probabil să înceapă negocierile – ceva ce domnul Biden sperase să evite, preferând un proiect de lege „curat” pentru a ridica plafonul.

În ultima jumătate de secol, deficitul federal din America a fost în medie de aproximativ 3,5% din PIB pe an. În cea mai recentă actualizare din februarie, Biroul de Buget al Congresului (CBO), un organism nepartizan, a estimat că deficitul Americii va avea o medie de 6,1% în următorul deceniu.

An de an, astfel de împrumuturi expansive ar duce la o datorie națională mult mai mare. Pe linia de tendință a CBO, datoria federală s-ar dubla aproximativ la aproape 250% din PIB până la jumătatea secolului. Cu mult înainte de această oră, ceasul datoriilor din New York, care în prezent rulează la 14 cifre, ar trebui să adauge un al 15-lea, deoarece datoria națională depășește 100 de trilioane de dolari.

America are nevoie de o dezbatere politică serioasă și un acord bipartizan pentru a-și pune bugetul pe o bază mai solidă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM! 

01 Oct. 2026, 17:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
01 Oct. 2026, 17:31 // Actual //  Grîu Tatiana

Statele Unite au prelungit până la 30 octombrie 2026 autorizația care permite companiei petroliere sârbe Naftna Industrija Srbije (NIS) să continue operațiunile în pofida sancțiunilor americane impuse din cauza participației ruse. Decizia Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) vine în timp ce Ungaria și Rusia încearcă să finalizeze transferul participației majoritare din NIS către grupul energetic MOL.

NIS este controlată în prezent majoritar de entități rusești. Gazprom Neft deține aproximativ 44,85%, iar încă 11,3% este deținut de o companie administrată de Gazprom Capital. Statul sârb are aproape 29,9% din acțiuni, iar restul aparține acționarilor minoritari și angajaților.

Derogarea este importantă pentru piața petrolieră a Serbiei, deoarece NIS operează singura rafinărie a țării, la Pančevo, și furnizează o mare parte din necesarul de produse petroliere al pieței interne. Potrivit Reuters, compania poate acoperi până la 80% din necesarul de petrol al Serbiei.

În paralel, continuă procesul de vânzare a participației ruse către compania ungară MOL. Cele două părți au ajuns la un acord privind achiziția pachetului de 56,15% din NIS, însă tranzacția mai are nevoie de aprobări, inclusiv din partea autorităților americane. Serbia și MOL au semnat deja un acord privind viitoarea guvernanță a companiei.

Potrivit autorităților sârbe, statul intenționează să-și majoreze ulterior participația cu încă 5 puncte procentuale, iar compania petrolieră din Emiratele Arabe Unite ADNOC ar putea deveni, de asemenea, partener în tranzacție.

NIS are aproximativ 13 500 de angajați și operează o rețea de peste 400 de benzinării în Serbia și în alte state din regiune. Rafinăria de la Pančevo este una dintre infrastructurile-cheie pentru aprovizionarea cu carburanți a Serbiei.