Bucureștiul spulberă avântul Chișinăului: Mari întârzieri la acquis-ului comunitar. Vom face un departament

05 Mai 2023, 10:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mai 2023, 10:49 // Actual //  bani.md

Reprezentanții puterii de la București vor să înființeze, în subordinea Parlamentului, o nouă instituție, numită Departamentul pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, al cărui președinte, cu rang de secretar de stat, ar urma să fie numit chiar de Parlament, iar angajații instituției ar urma să fie salarizați și să beneficieze de sporuri identice cu cele ale personalului din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.

Inițiatorii proiectului arată că ultima evaluare a Comisiei Europene cu privire la gradul de îndeplinire a acquis-ului comunitar de către Republica Moldova relevă mari întârzieri în unele domenii cheie pentru continuarea și finalizarea procesului de aderare.

”Este cert faptul că, în acest context, autoritățile de la Chișinău nu vor înregistra progrese semnificative fără sprijinul și experiența autorităților de la București, dobândită în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Astfel, pentru a susține procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, propunem înființarea, pe un termen limitat de durata negocierilor de aderare, a Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică, în subordinea Parlamentului României”, arată autorii proiectului, parlamentari de la București ai actualei puteri.

Departamentul va fi condus de un președinte, cu rang de secretar de stat și mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

Președintele va fi numit și revocat prin hotărâre adoptată în ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitățile cu pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ.

Așa cum președintele instituției va fi numit de Parlament, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia și structura organizatorică vor fi stabilite prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Teoretic, pe lângă elaborarea propriului buget, Departamentul pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va avea următoarele atribuții:

  1. a) acordă asistență tehnică, Ia cererea autorităților publice din Republica Moldova, în procesul de negociere și în procesul de adoptare a aquis-ului comunitar;
  2. b) monitorizează, la cererea autorităților publice dig Republica Moldova, stadiul de realizare a capitolelor de negociere;
  3. c) furnizează, la cererea autorităților publice din Republica Moldova, expertiză de specialitate;
  4. d) elaborează studii, monitorizări și alte documente, Ia solicitarea autorităților publice din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!