Bucureștiul spulberă avântul Chișinăului: Mari întârzieri la acquis-ului comunitar. Vom face un departament

05 Mai 2023, 10:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mai 2023, 10:49 // Actual //  bani.md

Reprezentanții puterii de la București vor să înființeze, în subordinea Parlamentului, o nouă instituție, numită Departamentul pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, al cărui președinte, cu rang de secretar de stat, ar urma să fie numit chiar de Parlament, iar angajații instituției ar urma să fie salarizați și să beneficieze de sporuri identice cu cele ale personalului din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.

Inițiatorii proiectului arată că ultima evaluare a Comisiei Europene cu privire la gradul de îndeplinire a acquis-ului comunitar de către Republica Moldova relevă mari întârzieri în unele domenii cheie pentru continuarea și finalizarea procesului de aderare.

”Este cert faptul că, în acest context, autoritățile de la Chișinău nu vor înregistra progrese semnificative fără sprijinul și experiența autorităților de la București, dobândită în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Astfel, pentru a susține procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, propunem înființarea, pe un termen limitat de durata negocierilor de aderare, a Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică, în subordinea Parlamentului României”, arată autorii proiectului, parlamentari de la București ai actualei puteri.

Departamentul va fi condus de un președinte, cu rang de secretar de stat și mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

Președintele va fi numit și revocat prin hotărâre adoptată în ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitățile cu pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ.

Așa cum președintele instituției va fi numit de Parlament, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia și structura organizatorică vor fi stabilite prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Teoretic, pe lângă elaborarea propriului buget, Departamentul pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va avea următoarele atribuții:

  1. a) acordă asistență tehnică, Ia cererea autorităților publice din Republica Moldova, în procesul de negociere și în procesul de adoptare a aquis-ului comunitar;
  2. b) monitorizează, la cererea autorităților publice dig Republica Moldova, stadiul de realizare a capitolelor de negociere;
  3. c) furnizează, la cererea autorităților publice din Republica Moldova, expertiză de specialitate;
  4. d) elaborează studii, monitorizări și alte documente, Ia solicitarea autorităților publice din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.