Când a cumpărat Republica Moldova cel mai mult gaz și cât a costat

05 Mai 2023, 17:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mai 2023, 17:55 // Actual //  bani.md

Energocom a publicat parțial tranzacțiile de gaze naturale din ultimul an 2022 – 2023.

În perioada 23 mai 2022 – 19 ianuarie 2023, compania deținută în proporție de 100% de stat a cumpărat în total circa 600 milioane metri cubi de gaze, cu prețul mediu ponderat de 88,21 euro/ MWh (sau 928,96 euro/1000 metri cubi). Au fost încheiate 55 de tranzacții, dintre care 12 tranzacții în baza dispozițiilor CSE, restul în cadrul proiectului finanțat de BERD.

Potrivit datelor publicate de Energocom, costul total al gazelor cumpărate a costat 553 milioane de euro. cel mai mare volum de gaze cumpărat de traderul de stat a fost în luna noiembrie 2022 – 137,8 milioane metri cubi, la un cost de 134,7 milioane de euro urmează luna ianuarie 2023 – 57,2 milioane metri cubi (25,6 milioane de euro), luna mai 2022 an – 24,5 milioane metri cubi (12,3 milioane de euro), octombrie 2022 – 20,2 milioane metri cubi (19,8 milioane de euro). Restul volumelor achiziționate nu au depășit 12 milioane metri cubi.

Directorul interimar al SA Energocom, Victor Bânzari, a explicat când anume s-au făcut procurările, în contextul fluctuațiilor de pe piața gazelor, și cine a făcut parte din grupul de achiziție. „În cadrul creditului BERD, la 98% din rundele organizate au participat reprezentanții SIS, Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, au fost invitați reprezentanți ai societății civile, iar cei care au dorit să monitorizeze procesul au avut posibilitatea să o facă”, a spus Victor Bânzari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.