Bancnota care dispare definitiv. Nu va mai fi acceptată nicăieri. Nu se mai tipărește

Foarte curând, această bancnotă ar putea dispărea definitiv. Nu se mai tipărește și este acceptată numai în România și în Republica Moldova! De asemenea, este foarte ușor de falsificat.

Din 2019, bancnota de 500 de euro nu se mai tipăreşte şi mai este acceptată în comerţ doar în România şi Moldova. În Germania, de exemplu, dacă vrei să plăteşti ceva scump cu hârtii de 500 de euro, vânzătorul cheamă poliția pentru verificări. Potrivit estimărilor Băncii Europene, în 2019 erau aproximativ 52 de milioane de bancnote de 500 de euro în circulaţie, ceea ce reprezintă 20% din valoarea totală a bancnotelor euro. Bancnota de 500 de euro este numită popular „bin Laden”, o aluzie la fostul şef al grupării teroriste al-Qaida, deoarece ar fi permis grupărilor infracţionale să transporte sume mari într-un spaţiu compact.

Cum ne dăm seama dacă o bancnotă este reală?

Pentru a ne da seama dacă o bancnotă este reală, trebuie să căutăm o hologramă în partea dreaptă jos. Imaginea se schimbă alternativ între valoare şi o fereastră sau o poartă, iar pe fundal sunt mai multe cercuri concentrice colorate. Fiecare bancnotă are, de asemenea, un fir de siguranță. Acesta are forma unei dungi, de culoare închisă, cu suma 500 şi cuvântul EURO inscripţionate.

Putem recunoaște o bancnotă reală și după filigran. Acesta trebuie să fie vizibil în momentul în care țineți bancnota îndreptată spre lumină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#500 #euro #bancnota

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.