Într-o vreme când febra dedolarizării creşte, Ungaria vrea să pună umărul la internaţionalizarea yuanului

Banca centrală a Ungariei a găzduit recent pentru a şaptea oară în Budapesta conferinţa Iniţiativa Renminbi, care se concentrează pe cooperarea financiară dintre Ungaria şi China, relatează Budapest Business Journal.

Bănci importante din China, ca Bank of China, China Construction Bank şi China Development Bank, sunt deja prezente în Ungaria.

Participanţii s-au concentrat pe interconectivitatea financiară şi tranziţia verde, evidenţiind rolul monedei chineze în regiunea Europei Centrale şi de Est.

La conferinţă au fost prezenţi oficiali de rang înalt, bancheri, economişti şi lideri de business din Ungaria, China şi restul lumii.
Mihaly Patai, viceguvernator al băncii centrale a Ungariei (MNB), a subliniat importanţa cooperării financiare dintre Ungaria şi China, potrivit china-ceec.org.
„Banca noastră centrală a fost printre primele din Europa care au încheiat un acord swap cu banca centrală a Chinei în septembrie 2013“, a declarat acesta.

Sistemele financiare ale celor două ţări devin din ce în ce mai interconectate, a arătat acesta, Bank of China operând în Ungaria de mulţi ani, iar China Developent Bank şi China Construction Bank deschizându-şi recent sucursale în Budapesta.

Potrivit lui Patai, Budapesta a devenit un hub financiar în regiunea ECE graţie prezenţei băncilor chinezeşti şi inovaţiilor financiare pe care acestea le aduc din China.

Yang Chao, însărcinat cu afaceri în cadrul ambasadei Chinei în Ungaria, a subliniat importanţa internaţionalizării monedei chineze. Potrivit acestuia, sistemul monetar internaţional accelerează către multipolaritate.

„Internaţionalizarea renmbinbi oferă o nouă alternativă de încredere pentru ţările din întreaga lume“, a declarat Chao.

Conferinţa din Budapesta a fost lansată în 2015 cu scopul întăririi relaţiilor dintre banca centrală a Ungariei şi cea a Chinei, notează Budapest Business Journal.

Iniţiativa vizează să profite de pe urma ponderii în creştere la nivel internaţional a monedei chineze, să întărească rolul regional al Budapestei în relaţiile economice dintre China şi Europa Centrală şi să cimenteze relaţiile economice dintre China şi Ungaria.
Un obiectiv important al băncii centrale ungare în cazul iniţiativei este de a lărgi gama de investiţii şi surse de finanţare din Ungaria şi a promova creşterea activităţii economice transfrontaliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dedolarizare #Ungaria #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.