Dilema care macină Germania și Italia: Revine Europa la afaceri normale cu Rusia?

Înainte ca Vladimir Putin să invadeze Ucraina, unii dintre cei mai convinși prieteni ai Kremlinului din Europa erau directorii din domeniul energiei, care au făcut lobby pentru o dependență din ce în ce mai mare de gazul rusesc și de aliații lor politici. Acum, au apărut semne că Germania și Italia ar fi gata să reînceapă afacerile normale cu Rusia, după încetarea războiului, din mai multe motive.

Războiul – și distrugerea încă inexplicabilă a celor două conducte Nord Stream care legau Germania direct de Rusia în septembrie anul trecut – au făcut ca ponderea Rusiei în livrările europene de gaz să scadă de la peste 40% la aproximativ 5%, în prezent, potrivit Spectator.

Cu toate acestea, mulți dintre țarii energetici, industriașii și politicienii europeni visează în continuare să restabilească aprovizionarea cu gaze rusești ieftine – și fac apeluri din ce în ce mai publice pentru revenirea la afacerile ca de obicei. Michael Kretschmer, premierul statului german Saxonia, a cerut recent repararea conductei Nord Stream-1 distrusă.

„Lecția din războiul din Ucraina, la urma urmei, este că ai nevoie de opțiuni” pentru aprovizionarea cu energie, a spus Kretschmer unui interviu de televiziune în martie. Prevenirea deteriorării ulterioare a conductei aruncate în aer a fost „un imperativ al bunului simț”, a spus el, pentru ca aceasta să poată deveni operațională după sfârșitul războiului. „Le datorăm generațiilor viitoare.”

Și săptămâna aceasta, consiliul de administrație al gigantului energetic italian ENEL va vota numirea lui Paolo Scaroni – un aliat veteran al fostului premier pro-Putin Silvio Berlusconi – în funcția de președinte al companiei.

Între 2002 și 2014, în calitate de CEO al ENEL și, mai târziu, al celuilalt gigant energetic al Italiei, ENI, Scaroni a semnat contracte uriașe cu Gazprom din Rusia, ceea ce a făcut ca Italia să fie la fel de dependentă de Rusia ca vecinul lor din nord, Germania.

În urma invaziei Ucrainei de către Putin, Scaroni s-a opus public sancțiunilor împotriva Rusiei și a susținut că Italia are nevoie de gaz rusesc pentru cel puțin încă un deceniu.

Germania se uită după gazul rusesc ieftin

„Grupul celor care susțin „afacerile ca normalitate” condus de [fostul cancelar german Gerhard] Schroder și Scaroni va forța pentru încheierea de acorduri privind fluxurile de gaze cu Moscova,” spune Alan Riley, membru la Centrul pentru energie global al Consiliului Atlantic.

”Europa s-a săturat de războiul ruso-ucrainean, iarna viitoare este rece, China importă mai mult gaz natural lichefiat (GNL) și prețurile gazelor naturale cresc pe tot continentul.”

Trei factori fac ca eventuala revenire a Gazprom în Europa să fie mai probabilă: prețul volatil și oferta redusă de GNL, care în prezent umple golul lăsat de distrugerea conductelor Nord Stream; dependența sistemică a industriei europene de energie ieftină; și închiderea centralelor nucleare de către politicieni germani și italieni care au grijă de mediu fără a investi în infrastructura de energie regenerabilă pentru a compensa.

Sfârșitul gazului ieftin Gazprom „pune sub semnul întrebării viabilitatea economiei germane”, spune Ben Aris de la BNE Intellinews, un analist strategic din Berlin. În luna mai anul trecut, economia germană a înregistrat un deficit comercial pentru prima dată în 30 de ani, iar gigantul chimic BASF a fost nevoit să închidă peste 100 de fabrici din cauza creșterii prețurilor la energie.

„Dacă sursa prosperității Germaniei dispare, efectele unei Germanii care înregistrează pierderi se vor răspândi în toate economiile europene”, spune Aris. Deși prețurile cu ridicata ale gazelor în Europa sunt în prezent din nou la nivelurile de dinainte de război – după ce au crescut de aproape 20 de ori în vara anului 2022 – prețul global al GNL este programat să crească din nou pe măsură ce cererea chineză crește.
Dar, cu oboseala de război care se instalează în rândul alegătorilor europeni și lobby-urile puternice ale industriei care fac eforturi pentru întoarcerea gazului ieftin, alegerea de către ENEL a unui președinte pro-Putin este probabil primul dintre mai mulți pași mici către o eventuală normalizare postbelică a afacerilor cu Kremlinul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Germania #Italia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.