Președintele Guillermo Lasso a desființat Adunarea Națională a țării în timp ce legislativul condus de opoziție încerca să-l suspende pe șeful statului din cauza acuzațiilor de delapidare.
Președintele Ecuadorului Guillermo Lasso a desființat miercuri, 17 mai, Adunarea Națională în care majoritară este opoziția, o mișcare drastică, de vreme ce liderul de dreapta se confrunta cu proceduri de demitere din cauza acuzațiilor de delapidare.
Măsura constituțională, nefolosită până acum, îi permite președintelui să guverneze prin decret până când vor putea fi organizate noi alegeri, marcând un moment de turbulențe politice extraordinare pentru o țară de 18 milioane de locuitori aflată deja în frământări.
Ecuadorul a fost multă vreme un paradis relativ sigur în regiune, dar în ultimii ani a cunoscut o creștere a violenței și a omuciderilor, în timp ce grupurile de trafic de droguri din ce în ce mai puternice luptă pentru teritoriu.
Parlamentarii opoziției l-au acuzat pe Lasso că închide ochii la nereguli și delapidare dintr-un contract între o companie de transport maritim de stat și o companie petrolieră care nu și-a respectat promisiunile – acuzații făcute pentru prima dată de presă. Curtea Constituțională a țării a aprobat ulterior o acuzație de delapidare împotriva președintelui, dar a respins două acuzații de luare de mită.
Săptămâna trecută, Adunarea Națională a votat pentru începerea audierilor de acuzare, dar toate procedurile au fost oprite definitiv odată ce Lasso a dizolvat Parlamentul.
Președintele a negat în repetate rânduri acuzațiile, arătând că contractul a fost semnat înainte de preluarea mandatului.
„Procurorii acestui proces au recunoscut că nu au nimic”, a declarat marți, 16 mai, Lasso în mărturia sa. „Această anchetă este politică”.
El a adăugat: „Nu este vorba despre salvarea unei președinții, ci despre menținerea unei democrații funcționale”.
Este a doua oară când opoziția încearcă să-l înlăture pe Lasso de la președinție de când a preluat mandatul în 2021.
Popularitate în scădere
El s-a confruntat cu critici și petiții din ce în ce mai mari pentru îndepărtarea sa din partea grupurilor societății civile, în fața ratelor crescânde de criminalitate, extorcare, răpiri și jaf. Cartelurile luptă pentru controlul rutelor de droguri și au câștigat un control mai mare asupra închisorilor țării, ducând la mai multe revolte și masacre în penitenciare în ultimii trei ani.
Timp de săptămâni, președintele și congresul s-au tot contrat, legiuitorii amenințăndu-l că îl vor pune sub acuzare și îl vor înlătura pe Lasso, în timp ce acesta a amenințat că va dizolva Congresul și va convoca noi alegeri – o mișcare cunoscută în Ecuador sub numele de muerte cruzada, sau moarte reciprocă.
Mecanismul a fost introdus în constituție în 2008 ca un instrument pentru a pune capăt blocajelor dintre președinție și legislativ. Dar până acum niciun președinte nu a recurs la el.
Acum, cu cotele de aprobare în scădere, în unele cazuri sub 20 la sută, Lasso trebuie să ceară noi alegeri prezidențiale și legislative și va guverna prin decret între timp. Noul președinte și Adunarea Națională ar urma să guverneze apoi timp de doi ani, până la sfârșitul mandatului inițial în 2025.
O tendință în America Latină
Desființarea Parlamentului asigură stabilitate temporară pentru țară, a spus Arianna Tanca, politolog din Ecuador, permițându-i lui Lasso să adopte legi fără impas și oferind partidelor politice șansa de a „reseta”.
Dar amenință și să submineze democrația țării. Un șef de guvern care cere noi alegeri este obișnuit în democrațiile parlamentare, dar nu are paralele în alte democrații prezidențiale din America Latină, a declarat Mauricio Alarcón Salvador, directorul secției Transparency International din Ecuador.
„A vedea un președinte că închide Parlamentul și preia puterea legislativă într-o manieră tranzitorie este, fără îndoială, o lovitură pentru democrație”, a spus el. „Și, mai presus de toate, la sistemul de control și echilibru care ar trebui să fie în vigoare în orice democrație din lume.”
Decizia lui Lasso vine pe fondul tulburărilor din regiune. În decembrie, președintele statului Peru a încercat să dizolve Parlamentul – în acest caz, o mișcare ilegală care a dus la înlăturarea și arestarea sa, iar apoi la proteste larg răspândite care au provocat zeci de morți.
În ianuarie, susținătorii fostului președinte Jair Bolsonaro al Braziliei au luat cu asalt clădirile guvernamentale din capitală, argumentând că alegerile din noiembrie, în care acesta a fost învins, au fost fraudate.
Will Freeman, un bursier la Consiliul pentru Relații Externe, a spus că decizia lui Lasso de a ocoli legislatorii ar putea să fie bună pentru el.
„Chiar dacă este foarte nepopular acum, este posibil ca după șase luni de guvernare prin decret să=i crească efectiv popularitatea dacă poate face ceva rapid în privința crizei duble ale criminalității și foametei și sărăciei”, a spus el. „Deși, având în vedere palmaresul său, este un mare dacă”.
