Fiscul scoate tunurile grele: a instalat un post fiscal la piața agricolă. Cine sunt cei vizați?

Serviciul Fiscal de Stat susține că a instalat un post fiscal, în aprilie – prezent, la piața agricolă de pe strada Calea Basarabiei din Chișinău.

„Serviciul Fiscal de Stat monitorizează în permanență activitatea agenților economici pe bază de risc și întreprinde măsuri de informare și conformare a contribuabililor, scopul fiind conformarea voluntară a acestora la prevederile legislației în vigoare”, justifică fiscul instalarea postului fiscal.

În urma monitorizării s-a depistat neînregistrarea activității de întreprinzător, tăinuirea veniturilor din vânzările real efectuate, practicarea achitării „salariului în plic” și utilizarea muncii ne(sub)declarate, operațiuni economice de proporții cu persoane fizice, persoane fizice ce desfășoară activitate independentă și deținători ai patentei de întreprinzător.

În scopul prevenirii posibilelor riscuri de încălcare a legislației fiscale în vigoare în domeniul comerțului, au fost distribuite 105 pliante informative, prin care contribuabilii au fost îndemnați să dețină documente necesare privind înregistrarea activității de comerț și documente confirmative privind originea mărfii comercializate și transportate, să elibereze facturi fiscale la efectuarea tranzacțiilor de vânzare și să utilizeze echipamentele de casă și de control.

Ca rezultat, până în prezent au fost încheiate 37 contracte de locațiune noi (în scopul desfășurării activității de întreprinzător), precum și înregistrate – 8 persoane cu activități independente, 4 agenți economici – persoane juridice, 10 subdiviziuni, 21 echipamente de casă și control și 2 agenți economici în calitate de subiecți ai impunerii cu TVA.

Totodată, în luna aprilie au fost inițiate acțiuni de control fiscal prin metoda de verificare operativă la contribuabilii ce desfășoară activitate ilicită pe teritoriul pieței, fiind constatate și sancționate 10 persoane fizice ce practică activitate ilegală de întreprinzător.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#controale #piata #comercianti #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.