Companiile ucrainene caută să se extindă în străinătate pe fondul războiului de acasă

22 Mai 2023, 06:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mai 2023, 06:46 // Actual //  bani.md

Aproape imediat după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, antreprenorul ucrainean Rostyslav Vovk şi-a dat seama că trebuie să se reorienteze dincolo de graniţe pentru ca firma sa producătoare de hrană pentru animalele de companie să poată să continue să crească, relatează agenția Reuters într-un reportaj, preluat de Agerpres.

Conflictul care nu s-a încheiat încă a determinat mai multe firme ucrainene să se reorienteze spre ţările vecine pentru a-şi reduce dependenţa de o piaţă de acasă în scădere şi totodată pentru a profita de milioanele de ucraineni care au plecat din ţară.

Peste cinci milioane de ucraineni care au plecat din ţară din cauza războiului erau înregistraţi în Europa la începutul lunii mai, arată datele Agenţiei pentru refugiaţi din cadrul ONU, iar Polonia găzduieşte peste 1,5 milioane de ucraineni.

Invazia rusească a dat peste cap economia ucraineană, astfel că investiţiile companiilor şi creşterea economică sunt o raritate. În 2022 economia ucraineană s-a contractat cu aproximativ o treime, iar pentru acest an este prognozată doar o creştere modestă.

Prăbuşirea cheltuielilor consumatorilor este resimţită în special în sectoarele serviciilor şi consumului, astfel că directorii de la patru firme ucrainene au declarat pentru Reuters că au decis să se îndrepte spre noi pieţe din Polonia şi Europa de Est pentru a creşte afacerile.

„Cu privire la expansiunea noastră, care a început înainte de război, prima destinaţie a fost Polonia”, spune Vyacheslav Klymov, co-fondatorul Nova Post, cel mai mare operator poştal privat din Ucraina. „Am ales Polonia în principal pentru că Polonia găzduieşte cel mai mare număr de ucraineni care au fugit din ţară din cauza războiului”, a adăugat Klymov. Acesta a subliniat că Nova Post intenţionează să investească aproximativ 10 milioane de euro pentru a deschide 200 de oficii poştale în Europa.

„Să intri pe o piaţă nouă cu un nume necunoscut şi, mai important, pentru o companie ucraineană, nu este un lucru uşor”

Andriy Khudo, co-proprietarul şi preşedintele grupului de restaurante !FEST, care are mai mulţi ani de experienţă în lucrul cu partenerii din Europa Centrală, este de acord că diaspora ucraineană a ajutat. „Înainte de război eram deja prezenţi în Polonia, România şi Ungaria. Apoi am demarat negocieri pentru a atrage noi parteneri şi a extinde parteneriatele existente”, a spus Andriy Khudo.

Potrivit think-tank-ului Polish Economic Institute, sunt peste 24.000 de companii cu capital ucrainean înregistrate în Polonia, adică 25% din numărul total de companii cu capital străin. În luna septembrie a anului trecut, 8,5% din toate companiile înfiinţate în Polonia aveau capital ucrainean, comparativ cu 0,8% în luna ianuarie 2022.

Unele companii ucrainene sunt interesate să se extindă şi mai departe în Europa, iar strategiile urmate diferă de al caz la caz.
Andriy Khudo şi partenerii săi au deschis baruri în Letonia şi se pregătesc să facă acelaşi lucru în Cehia, Lituania şi Estonia, ţări care găzduiesc un număr mare de refugiaţi ucraineni.

Andriy Zdesenko, care în ultimii 26 de ani a făcut parte din Biosphere Corporation, cel mai mare producător de produse de îngrijire personală şi produse de îngrijire a locuinţei din Ucraina, era interesat să se extindă încă dinainte de război, iar oportunitatea a apărut odată cu conflictul de acasă. „Am cumpărat marca austriacă ‘Alufix’. Aceasta este cunoscută nu doar în Austria, dar şi în Ungaria, Slovacia, Cehia, România şi Slovenia”, spune Zdesenko, care a cumpărat şi o fabrică din România şi alte active. „Să intri pe o piaţă nouă cu un nume necunoscut şi, mai important, pentru o companie ucraineană, nu este un lucru uşor”, spune Zdesenko.

Antreprenorii ucraineni au beneficiat de sprijinul opiniei publice în multe ţări

Înainte de invazia rusească, sectorul corporate din Ucraina avea o reputaţie amestecată în străinătate, scandalurile de corupţie şi semnele de întrebare cu privire la transparenţă afectându-i imaginea. În consecinţă, majoritatea companiilor ucrainene se concentrau pe piaţa locală şi pe pieţele din Rusia şi alte foste state sovietice. Însă războiul a schimbat acest peisaj. Chiar de la începutul conflictului, antreprenorii ucraineni au beneficiat de sprijinul opiniei publice în multe ţări.

Rostislav Vovk, directorul executiv şi fondatorul Kormotekh, spune că cel mai mare producător de hrană pentru animalele de de companie din Ucraina a început să îşi vândă produsele în ţările baltice pe măsură ce retailerii au început să înlocuiască produsele ruseşti. „Obiectivul principal este să creştem în străinătate mai rapid decât preconizam înainte de război”, spune Vovk.
Kormotekh şi-a extins vânzările la 39 de ţări la începutul lui 2023, de la 19 ţări în urmă cu cinci ani. Rostislav Vovk se aşteaptă ca exporturile să ajungă de la 22% din vânzările totale în 2022 până la 30% în acest an şi undeva între 60% şi 70% în 2028.

La rândul său, Andriy Zdesenko estimează că veniturile Biosphere Corporation vor ajunge la 150 de milioane de dolari în acest an, comparativ cu 102 milioane de dolari în 2022 şi se aşteaptă ca afacerile din Ucraina să fie responsabile pentru aproximativ 60% din vânzările totale, urmând ca în decursul următorilor trei ani operaţiunile externe să genereze vânzări de aproximativ 100 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală