Companiile ucrainene caută să se extindă în străinătate pe fondul războiului de acasă

Aproape imediat după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, antreprenorul ucrainean Rostyslav Vovk şi-a dat seama că trebuie să se reorienteze dincolo de graniţe pentru ca firma sa producătoare de hrană pentru animalele de companie să poată să continue să crească, relatează agenția Reuters într-un reportaj, preluat de Agerpres.

Conflictul care nu s-a încheiat încă a determinat mai multe firme ucrainene să se reorienteze spre ţările vecine pentru a-şi reduce dependenţa de o piaţă de acasă în scădere şi totodată pentru a profita de milioanele de ucraineni care au plecat din ţară.

Peste cinci milioane de ucraineni care au plecat din ţară din cauza războiului erau înregistraţi în Europa la începutul lunii mai, arată datele Agenţiei pentru refugiaţi din cadrul ONU, iar Polonia găzduieşte peste 1,5 milioane de ucraineni.

Invazia rusească a dat peste cap economia ucraineană, astfel că investiţiile companiilor şi creşterea economică sunt o raritate. În 2022 economia ucraineană s-a contractat cu aproximativ o treime, iar pentru acest an este prognozată doar o creştere modestă.

Prăbuşirea cheltuielilor consumatorilor este resimţită în special în sectoarele serviciilor şi consumului, astfel că directorii de la patru firme ucrainene au declarat pentru Reuters că au decis să se îndrepte spre noi pieţe din Polonia şi Europa de Est pentru a creşte afacerile.

„Cu privire la expansiunea noastră, care a început înainte de război, prima destinaţie a fost Polonia”, spune Vyacheslav Klymov, co-fondatorul Nova Post, cel mai mare operator poştal privat din Ucraina. „Am ales Polonia în principal pentru că Polonia găzduieşte cel mai mare număr de ucraineni care au fugit din ţară din cauza războiului”, a adăugat Klymov. Acesta a subliniat că Nova Post intenţionează să investească aproximativ 10 milioane de euro pentru a deschide 200 de oficii poştale în Europa.

„Să intri pe o piaţă nouă cu un nume necunoscut şi, mai important, pentru o companie ucraineană, nu este un lucru uşor”

Andriy Khudo, co-proprietarul şi preşedintele grupului de restaurante !FEST, care are mai mulţi ani de experienţă în lucrul cu partenerii din Europa Centrală, este de acord că diaspora ucraineană a ajutat. „Înainte de război eram deja prezenţi în Polonia, România şi Ungaria. Apoi am demarat negocieri pentru a atrage noi parteneri şi a extinde parteneriatele existente”, a spus Andriy Khudo.

Potrivit think-tank-ului Polish Economic Institute, sunt peste 24.000 de companii cu capital ucrainean înregistrate în Polonia, adică 25% din numărul total de companii cu capital străin. În luna septembrie a anului trecut, 8,5% din toate companiile înfiinţate în Polonia aveau capital ucrainean, comparativ cu 0,8% în luna ianuarie 2022.

Unele companii ucrainene sunt interesate să se extindă şi mai departe în Europa, iar strategiile urmate diferă de al caz la caz.
Andriy Khudo şi partenerii săi au deschis baruri în Letonia şi se pregătesc să facă acelaşi lucru în Cehia, Lituania şi Estonia, ţări care găzduiesc un număr mare de refugiaţi ucraineni.

Andriy Zdesenko, care în ultimii 26 de ani a făcut parte din Biosphere Corporation, cel mai mare producător de produse de îngrijire personală şi produse de îngrijire a locuinţei din Ucraina, era interesat să se extindă încă dinainte de război, iar oportunitatea a apărut odată cu conflictul de acasă. „Am cumpărat marca austriacă ‘Alufix’. Aceasta este cunoscută nu doar în Austria, dar şi în Ungaria, Slovacia, Cehia, România şi Slovenia”, spune Zdesenko, care a cumpărat şi o fabrică din România şi alte active. „Să intri pe o piaţă nouă cu un nume necunoscut şi, mai important, pentru o companie ucraineană, nu este un lucru uşor”, spune Zdesenko.

Antreprenorii ucraineni au beneficiat de sprijinul opiniei publice în multe ţări

Înainte de invazia rusească, sectorul corporate din Ucraina avea o reputaţie amestecată în străinătate, scandalurile de corupţie şi semnele de întrebare cu privire la transparenţă afectându-i imaginea. În consecinţă, majoritatea companiilor ucrainene se concentrau pe piaţa locală şi pe pieţele din Rusia şi alte foste state sovietice. Însă războiul a schimbat acest peisaj. Chiar de la începutul conflictului, antreprenorii ucraineni au beneficiat de sprijinul opiniei publice în multe ţări.

Rostislav Vovk, directorul executiv şi fondatorul Kormotekh, spune că cel mai mare producător de hrană pentru animalele de de companie din Ucraina a început să îşi vândă produsele în ţările baltice pe măsură ce retailerii au început să înlocuiască produsele ruseşti. „Obiectivul principal este să creştem în străinătate mai rapid decât preconizam înainte de război”, spune Vovk.
Kormotekh şi-a extins vânzările la 39 de ţări la începutul lui 2023, de la 19 ţări în urmă cu cinci ani. Rostislav Vovk se aşteaptă ca exporturile să ajungă de la 22% din vânzările totale în 2022 până la 30% în acest an şi undeva între 60% şi 70% în 2028.

La rândul său, Andriy Zdesenko estimează că veniturile Biosphere Corporation vor ajunge la 150 de milioane de dolari în acest an, comparativ cu 102 milioane de dolari în 2022 şi se aşteaptă ca afacerile din Ucraina să fie responsabile pentru aproximativ 60% din vânzările totale, urmând ca în decursul următorilor trei ani operaţiunile externe să genereze vânzări de aproximativ 100 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #companii #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.