Modificări la stabilirea prețului pentru asigurarea RCA. Ce decizie a luat CNPF

În cadrul ședinței din data de 18 mai 2021, Consiliul Comisiei Naționale a Pieței Financiare a decis Modificarea Hotărârii CNPF nr. 22/3/2015 cu privire la aprobarea Regulamentului privind aplicarea sistemului bonus-malus la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule (în redacție nouă).

Mai exact, sistemul ”bonus-malus” se va aplica prin stabilirea istoricului persoanelor care dețin RCA, dar și a celor care au provocat accidente nefiind asigurați. Amendamentele au fost condiționate de necesitatea ajustării cadrului normativ aferent sistemului „bonus-malus”, urmare a multiplelor petiții înregistrate la CNPF.

În particular, proiectul prevede introducerea prevederii de aplicare a sistemului „bonus-malus” prin stabilirea istoricului daunelor urmare a accidentelor provocate de persoanele ce posedă contracte de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă, precum și a istoricului daunelor persoanelor care anterior nu au deținut acoperire de asigurare, dar pentru care s-au achitat despăgubiri din Fondul de Protecție a Victimelor Străzii gestionat de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule (sistemul bonus-malus).

De asemenea, Regulamentul a fost completat cu un punct separat, care prevede că la încheierea contractelor de asigurare cu o persoană cu domiciliul în R. Moldova, inclusiv în stânga Nistrului, coeficientul bonus-malus se va aplica doar dacă persoana dispune de act de identitate corespunzător Registrului de stat al populației.

În contextul soluțiilor de atenuare a efectelor coronacrizei, autoritatea de supraveghere a aprobat modificarea Hotărârii CNPF nr. 25/2/2019 cu privire la modul de prezentare, avizare și aplicare a calculelor actuariale ale primelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.