Ucrainenii cresc viteza trenurilor din Moldova. Câți bani vor fi alocați

Președintele Ukrzaliznytsia, Evghenii Liașcenko a semnat cu directorul CFM, Oleg Tofilat memorandumul de reabilitarea a căilor ferate din Republica Moldova, potrivit Ministerul pentru Comunități, Teritorii și Dezvoltare a Infrastructurii de la Kiev.

Este vorba de un segment de 400 de km – Vâlcineț — Ocnița — Bălți — Ungheni — Chișinău — Căinari. Calea ferată va fi reabilitată până la sfârșitul anului 2024.

„Refacerea acestui tronson este un pas important pentru consolidarea logisticii feroviare pe direcția Dunăre. Datorită coridorului feroviar Vâlcineț – Căinari, exportatorii ucraineni își vor putea exporta cerealele prin portul de la Reni. Acesta este unul dintre elementele importante ale dezvoltării logisticii de export în Basarabia”, a subliniat viceprim-ministrul pentru Reconstrucție Oleksandr Kubrakov.

Feroviarii ucraineni și moldoveni au deja experiență de parteneriat de succes în proiecte de infrastructură la scară largă. La începutul lunii aprilie, punctul de trecere a frontierei Serpneve-1 — Basarabeasca a devenit operațional. Acest lucru a făcut posibilă începerea transportului de marfă pe tronsonul Berezyne-Basarabeasca, la restaurarea căreia au participat lucrători feroviari ucraineni. Totodată, lucrările au fost finalizate în timp record, în doar două luni.

Proiectul de reconstrucție a tronsonului de cale ferată Vâlcineț — Căinari a fost elaborat de angajații feroviari din Moldova în cadrul inițiativei „Drumuri ale Solidarității”, care este susținută de Comisia Europeană și presupune dezvoltarea a rutelor logistice alternative, în special pentru exportul de produse agricole din Ucraina.

Potrivit lui Oleg Tofilat, Ucraina dispune de echipamentele necesare și de angajați cu înaltă calificare, capabili să implementeze rapid și eficient proiecte de infrastructură de orice complexitate. După reconstrucția gării, capacitatea de transport pe calea ferată moldovenească va crește, viteza trenurilor va fi mai mare și calitatea transportului de mărfuri se va îmbunătăți.

Proiectul va fi implementat pe cheltuiala partenerilor și a instituțiilor financiare internaționale. 32 de milioane de euro vor fi transferați în Moldova, iar apoi direcționați către „Ukrzaliznytsia” pentru refacerea coridorului feroviar.

Ucraina și Moldova sunt membre ale Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T), care se construiește sub auspiciile Uniunii Europene. Scopul său este de a conecta Europa de la vest la est și de la nord la sud cu o rețea de drumuri, căi ferate, aeroporturi și căi navigabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reabilitarae #coridor #Ucraina #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.