Aproape 50 de lideri din Europa se reunesc în Republica Moldova, joi, 1 iunie, pentru al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, creat anul trecut după invazia Rusiei în Ucraina.
Este un semn de susţinere pentru fosta republică sovietică şi pentru Ucraina vecină, în timp ce Kievul se pregăteşte să lanseze o contraofensivă împotriva forţelor ruseşti de ocupaţie. Cu atât mai mult, acest summit care se desfăşoară într-o regiune pe care Moscova obişnuia să o considere în sfera sa de influenţă este un deget simbolic vârât în ochii lui Vladimir Putin, un semn al angajamentului colectiv al Europei de a-şi da mâna în faţa agresivităţii ruse, scrie POLITICO.
Reuniunea celor 27 de state membre ale UE şi a altor 20 de ţări europene la un castel din inima ţinutului viticol moldovenesc va aborda o serie de chestiuni strategice şi va lansa o nouă misiune de parteneriat al UE în această ţară. Însă accentul va fi pus pe o demonstraţie simbolică de unitate, care are loc chiar la uşa Ucrainei. De altfel, nu este exclus ca însuşi preşedintele Volodimir Zelenski să-şi facă apariţia în mijlocul partenerilor europeni, o posibilitate încă neconfirmată din motive de securitate. Se ştie însă că Volodimir Zelenski se afla miercuri seară la Odesa, la doar 200 de kilometri depărtare.
„Dacă staţi la Moscova şi vedeţi 47 de ţări din imediata sau apropiata voastră vecinătate întâlnindu-se, fiind împreună, atunci acesta este un mesaj important”, a declarat, potrivit Reuters, un oficial UE înainte de summitul care are loc la 40 km sud-est de capitala Chişinău, la Castel Mimi.
O ţară de 2,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, membră NATO, Moldova a primit mai mulţi refugiaţi ucraineni pe cap de locuitor decât orice altă ţară, chiar în momentul în care preţurile la alimente şi energie creşteau vertiginos ca urmare a conflictului. Guvernul de la Chişinău a acuzat Moscova că încearcă să destabilizeze această ţară, majoritar românofonă, folosindu-se de influenţa sa asupra mişcării separatiste din Transnistria, majoritar rusofonă, menţionează Reuters.
OBIECTIVELE MOLDOVEI
Moldova, ca şi Ucraina, a depus anul trecut cererea de aderare la Uniunea Europeană la scurt timp după invazia rusă, iar Chişinăul intenţionează să se folosească de acest summit pentru a-şi prezenta reformele şi pentru a-i convinge pe liderii UE să deschidă cât mai curând posibil negocierile de aderare.
„Pentru noi, prezenţa a 50 de lideri în Republica Moldova este o piatră de hotar, este cel mai mare eveniment de politică externă pe care l-a găzduit vreodată Moldova”, a declarat Olga Roşca, consilierul pe probleme de politică externă al preşedintei Maia Sandu. „Este modul nostru de a ne ancora viitorul în Europa şi în UE. Este modul nostru de a accelera procesul de aderare la UE”, a afirmat Olga Roşca, citată de Reuters. Obiectivul Republicii Moldova, a adăugat ea, este ca o decizie să fie luată la Consiliului European din decembrie, astfel încât negocierile de aderare să poată demara la începutul anului 2024.
Unii se tem că aşteptările diferite ale ţărilor participante şi amploarea summitului – pentru care Franţa a oferit sprijin logistic şi de securitate – vor fi un obstacol în calea obţinerii unor victorii politice concrete. Diversitatea politică şi rivalităţile tradiţionale dintre unii dintre participanţi, de la Armenia şi Azerbaidjan la Grecia şi Turcia, ar putea, de asemenea, să complice lucrurile.
RISCURI DE SECURITATE
Există, într-adevăr, şi riscuri majore. La propriu şi la figurat. Cel de-al doilea summit al Comunităţi Politice Europene are loc în „curtea din spate” a Rusiei, o regiune pe care Putin o consideră parte a sferei de influenţă a Moscovei. Acest lucru face ca intrarea şi ieşirea câtorva zeci de lideri mondiali să nu fie o sarcină uşoară, scrie POLITICO. Moldova şi-a închis spaţiul aerian pe durata summitului, iar avioanele de supraveghere ale NATO vor fi cu ochii în patru, ţinând cont de ameninţarea constantă a incursiunilor ruseşti. Accesul la aeroportul principal a fost restricţionat – o reacţie preventivă după nenumăratele alerte false cu bombă care au avut loc acolo de la începutul războiului. Majoritatea liderilor nu vor rămâne peste noapte, preferând să îşi reducă vizita la minimum.
Sub conducerea preşedintei prooccidentale Maia Sandu, Republica Moldova a încercat să se îndrepte spre aderarea la UE. Dar se luptă, de asemenea, cu ameninţări multiple din partea Rusiei, nu numai în regiunea separatistă Transnistria, ci şi printr-un baraj constant de atacuri asupra democraţiei, aprovizionării cu energie şi comunicaţiilor. Maia Sandu a declarat chiar că Moldova a dejucat recent o tentativă de lovitură de stat susţinută de Rusia. Acest lucru face ca locul de desfăşurare a summitului să fie „un semnal că Moldova contează”, a declarat pentru POLITICO ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, înainte de summit. Arată „că întregul continent este alături de Moldova şi Ucraina în această perioadă dificilă din istoria europeană”, a adăugat el.
Summitul de o zi de joi este cel mai mare eveniment internaţional găzduit vreodată de Moldova, care şi-a declarat independenţa faţă de Uniunea Sovietică în 1991. Potrivit Anastasiei Pociumban, cercetător la Consiliul German pentru Relaţii Externe, summitul reprezintă „o provocare, dar şi o mare oportunitate de a pune în valoare Moldova. Este un mare efort pentru administraţie, deoarece guvernul se confruntă cu atât de multe probleme şi crize în acelaşi timp”, a declarat Pociumban.
