Fiscul a pus tunurile grele pe business! Au dublat controalele operative

12 Iun. 2023, 08:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2023, 08:27 // Actual //  bani.md

Autoritățile, în frunte cu Serviciul Fiscal de Stat, fac eforturi din ce în ce mai agresive de a aduce bani la buget. Or, controlul de stat este un domeniu „sensibil” la acte de corupție. Aici mediul de afaceri interacționează cel mai mult cu instituțiile statului, ceea ce sporește intensificarea riscurilor de corupție.

Mediul de afaceri raportează periodic cazuri când organele de control intervin în activitatea de business în mod exagerat, neproporțional, abuziv, cu încălcări ale legislației sau folosindu-se de prevederile procedurale și componentele de infracțiuni existente. Comunitatea de afaceri percepe aceste intervenții ca estorcare de bani sau în anumite cazuri cu încercări de preluare a business-ului.

Or, fiscul și-a intensificat vizitele fiscale la oamenii de afaceri. Este vorba de 6370 de controale, cu 3191 mai mult în primul trimestru al anului 2023 față de perioada similară a anului precedent, se arată într-un răspuns oferit pentru BANI.MD de către instituție. Numărul total al controalelor fiscale a fost de 3411, cu 896 mai mult. Or, măsurarea performanței organelor de control în baza numărului cât mai mare controale relevă că de fapt obiectivul final al aparatului de stat ar fi cultivarea încălcărilor și oportunităților de colectare de bani și nu cel de a obține un număr cât mai mare de persoane ce se conformează și respectă legea.

Pe categorii, prin metoda de verificare totală au fost făcute 266 de controale, cu 12 mai puțin în primul trimestru al anului curent față de trimestrul similar al anului 2022. Verificarea totală se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului asupra tuturor actelor şi operaţiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile şi de stingere a obligaţiilor fiscale în perioada de după ultimul control fiscal. Verificarea totală este una documentară şi, în acelaşi timp, faptică a modului în care contribuabilul execută legislaţia fiscală.

Prin metoda de verificare tematică (tematica controalelor fiind: restituirea taxei pe valoarea adăugată, rambursarea taxe pe valoarea adăugată, subvenționarea locurilor de muncă) au fost făcute 1316 de controale, cu 57 mai mult. Verificarea tematică, potrivit legislației fiscale, se aplică atât în cazul controlului fiscal cameral, cât şi al celui la faţa locului şi constă în controlul asupra stingerii unui anumit tip de obligaţie fiscală sau asupra executării unei alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, verificându-se documentele sau activitatea contribuabilului.

Prin metoda de verificare operativă, inspectorii fiscali au efectuat 1216 de verificări, cu 695 mai mult. Verificarea operativă se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului, observîndu-se procesele economice si financiare, actele şi operaţiunile aferente, pentru a constata autenticitatea lor, pentru a depista şi a preveni încălcarea legislaţiei fiscale. Verificarea operativă se face inopinat, prin verificare faptică şi/sau documentară. Dacă se constată vreo încălcare a legislaţiei fiscale, iar verificarea circumstanțelor necesită mai mult timp, materialele se transmit subdiviziunilor respective ale organului cu atribuţii de control fiscal pentru efectuarea unui control fiscal prin alte metode tehnice.

La alte tipuri de verificări, fiscul a indicat 616 de controale față de 460 în primul trimestru al anului 2022.

Totodată, în primele trei luni ale anului 2023, Serviciul Fiscal de Stat a instalat 24 de posturi fiscale, cu 12 mai puțin.

În concluzie, urmare a majorării controalelor fiscale, se creează impresia că organele de control au stabilite plafoane minime ale sumelor ce trebuie colectate din amenzi, în conformitate cu prognozele pentru buget pe anul în curs și în special cu prevederile din Legea bugetului de stat pentru anul în curs, care deja include suma veniturilor din amenzi și sancțiuni. Acestea impulsionează inspectorii să fie continuu în căutarea oportunităților de aplicare a amenzilor, astfel efortul în cadrul controlului de multe ori este țintit asupra găsirii încălcărilor, indiferent de gravitatea și importanța acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Nov. 2026, 11:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2026, 11:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În timp ce un pensionar din municipiul Chișinău primește, în medie, 6.266 de lei lunar, în raioanele Briceni și Nisporeni pensia abia depășește 3.400 de lei. Decalajul ajunge la aproape 2.840 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că pensionarii din Capitală beneficiază de pensii medii cu aproximativ 83% mai mari decât cei din raioanele cu cele mai mici venituri de acest tip, potrivit raportului „Statistica teritorială, ediția 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică (BNS).

Datele valabile la 1 ianuarie 2026 arată că pensia medie pentru limită de vârstă în Republica Moldova constituie 4.435 de lei, însă diferențele teritoriale sunt considerabile. Municipiul Chișinău conduce detașat clasamentul, cu o pensie medie de 6.266 de lei, urmat de municipiul Bălți, unde pensionarii primesc în medie 5.307 lei.

La polul opus se află raioanele Briceni, cu o pensie medie de 3.428,2 lei, și Nisporeni, cu 3.428,4 lei. Printre raioanele cu cele mai mici pensii se mai numără Telenești, unde media este de 3.496 de lei, Leova – 3.529 de lei, Cantemir – 3.530 de lei și Hîncești – 3.584 de lei.

Diferențele sunt și la nivel regional. De exemplu, în regiunea de Nord, pensia medie constituie 3.910 lei, în Centru – 3.823 de lei, iar în Sud – doar 3.720 de lei. În UTA Găgăuzia, pensionarii primesc în medie 3.875 de lei lunar, cu aproape 2.400 de lei mai puțin decât în Capitală.

O altă discrepanță este legată de sectorul în care au activat pensionarii. La nivel național, persoanele care au lucrat în agricultură primesc o pensie medie de numai 3.075 de lei, comparativ cu 4.962 de lei în cazul celor care au activat în sectorul neagricol. Diferența depășește 1.880 de lei lunar.

Situația este și mai dificilă pentru foștii angajați din agricultură din anumite raioane. La Nisporeni, pensia medie a acestora este de 2.891 de lei, în Telenești – 2.902 lei, iar în Briceni – 2.948 de lei. Prin comparație, foștii angajați din sectorul neagricol din Chișinău beneficiază de o pensie medie de 6.317 lei, de peste două ori mai mare.

Totuși, datele BNS indică o creștere a pensiilor în ultimul an. La nivel național, pensia medie pentru limită de vârstă a urcat de la 3.984 de lei la 1 ianuarie 2025 la 4.435 de lei la începutul anului 2026, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 451 de lei sau 11,3%.

În Chișinău, creșterea a fost de 635 de lei, de la 5.632 la 6.266 de lei. În schimb, în Nisporeni, pensia medie a crescut cu numai 329 de lei, iar în Briceni cu 328 de lei. Astfel, diferența absolută dintre Capitală și raioanele cu cele mai mici pensii a continuat să se mărească.