George Soros predă ştafeta fiului său Alexander

Miliardarul şi filantropul american George Soros este pe cale să-i predea controlul organizaţiei sale fiului său Alexander Soros, care intenţionează între altele să lupte împotriva posibilităţii unei reveniri la putere a lui Donald Trump, potrivit cotidianului Wall Street Journal, citat duminică de AFP.

În vârstă de 92 de ani, creatorul reţelei de fundaţii pentru o „societate deschisă” (Open Society Foundations, OSF) – ce susţine financiar diverse cauze în întreaga lume, de la reforme economice şi judiciare la drepturile minorităţilor şi refugiaţilor şi libertatea de exprimare – se pregăteşte să predea ştafeta unuia dintre fiii săi, Alexander, în vârstă de 37 de ani.

Într-un interviu publicat duminică de Wall Street Journal, acesta din urmă a explicat că este „mai politic” decât tatăl său şi că este îngrijorat că Trump ar putea fi reales la Casa Albă în 2024.

„Mi-ar plăcea foarte mult ca banii să nu joace un rol atât de important în politică, dar atâta timp cât cealaltă parte face acest lucru, va trebui să continuăm să îl facem şi noi”, a declarat Alexander Soros.

Sub conducerea sa, Fundaţiile pentru o societate deschisă ar urma să meargă pe aceeaşi cale – susţinerea democraţiilor, a unor personalităţi politice ale stângii americane etc -, dar vor susţine şi alte cauze ca dreptul la avort sau egalitatea sexelor.

Alexander Soros a fost ales preşedinte al consiliului de administraţie al OSF în decembrie şi prezidează activităţile politice din cadrul aşa-zisului „super PAC” (political action committee), structură care acordă fonduri de campanie candidaţilor politici.

Este singurul membru al familiei care face parte din comitetul pentru investiţii al companiei Soros Fund Management, cea mai mare parte din capitalul acesteia de 25 de miliarde dolari urmând să meargă în anii următori la OSF, iar 125 de milioane au fost rezervate comitetului de acţiune politică.

Cunoscut iniţial ca investitor şi speculator, detestat de ultraconservatori şi vizat frecvent de atacuri cu tentă antisemită, George Soros şi-a folosit banii pentru a-şi apăra ideile, de la lupta împotriva apartheidului în Africa de Sud până la susţinerea militanţilor pentru democraţie din regimuri dictatoriale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#urmas #alexandr #soros

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.