Argentina ar putea adopta dolarul pentru a calma inflaţia de 109

Pesoul argentinian a avut o viaţă tumultoasă. În anii 1980 a fost detronat temporar de o nouă monedă numită austral. În anul 1991 pesoul a fost legat de dolar producând câţiva ani de prosperitate, decuplarea producându-se în haos. Acum moneda argentiniană este cea mai prost cotată din pieţele emergente, scrie Bloomberg.

Un economist argentinian cu ambiţii prezidenţiale propune o soluţie radicală: adoptarea dolarului. Javier Milei, în prezent congressman, spune că singura metodă de a opri inflaţia de 3 cifre este adoptarea oficială a dolarului. „Pesoul se topeşte precum gheaţa în Sahara”, a declarat acesta făcând aluzie la deprecierea rapidă a monedei. Pesoul argentinian şi-a pierdut jumătate din valoare în ultimul an.

Dacă Javier Milei va câştiga cursa prezidenţială în octombrie şi îşi va îndeplini angajamentul, Argentina va deveni cea mai mare economie dolarizată. Produsul său intern brut este de aproximativ cinci ori mai mare decât cel al Ecuadorului, în prezent cea mai mare economie care foloseste dolarul.
Adoptarea dolarului este considerată ca fiind o ultimă soluţie pentru ţările aflate în situaţii disperate. Argentina cu siguranţă se încadrează: Inflaţia a atins 109% în mai, iar rata dobânzii de referinţă a băncii centrale este de 97%, în timp ce economiştii se aşteaptă ca Argentina să intre în recesiune în 2023, ar fi a treia în cinci ani.

„Dolarizarea are loc deja”, spune Diana Mondino, economist şi profesor de finanţe. „Argentinienii economisesc în dolari şi fac tot mai multe tranzacţii în dolari.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #dolar #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.