3 lucruri pe care le poți face ca antreprenor la început de drum, pentru depășirea obstacolelor

1. Planifică și prioritizează

Planificarea eficientă te poate ajuta să stabilești obiective clare și să identifici strategiile și resursele necesare pentru a le atinge. Pentru a face asta, este important să evaluezi situația actuală în care se află businessul tău, să identifici potențialele obstacole și să dezvolți planuri de acțiune adecvate. În acest mod, vei fi proactiv și vei putea lua decizii informate, reducând riscul de a fi copleșit de provocări.

În planificarea acțiunilor necesare pentru atingerea obiectivelor, este necesar să le prioritizezi pe cele care au importanță pe termen scurt și mediu. De cele mai multe ori, o afacere la început de drum dispune de resurse limitate, care nu permit realizarea tuturor sarcinilor simultan. Așadar, prin stabilirea priorităților, te poți concentra pe activitățile critice care au cel mai mare impact asupra succesului afacerii tale.

În acest proces, este important să înveți să-ți gestionezi timpul și resursele într-un mod eficient, asigurându-te, în același timp, că te concentrezi pe activitățile care îți aduc rezultate semnificative pe termen scurt.

2. Găsește resursele potrivite

În procesul de obținere a succesului pentru afacerea ta, te poți confrunta adesea cu obstacole care necesită resurse adecvate, pentru a fi depășite. Identificarea și accesarea resurselor potrivite joacă un rol crucial în depășirea acestor provocări și în dezvoltarea afacerii. Iată câteva exemple de resurse potrivite, care te pot ajuta atunci când ești la început de drum:

Investitori externi și credite bancare – sunt resurse financiare care pot aduce un aport substanțial de capital pentru afacerea ta. Investitorii care au aceeași viziune ca tine în ceea ce privește succesul afacerii pot fi parteneri pe termen lung, care să te ajute să-ți dezvolți business-ul. În ceea ce privește creditele, poți accesa un împrumut, în cazul în care te confrunți cu situații neprevăzute și nu ai suficient capital propriu, pentru a face față plăților.

Platforme specializate – nu numai resursele financiare sunt importante pentru o afacere. Atunci când te afli la început de drum, cu siguranță ai multe de învățat despre modul în care se conduce o afacere. De la informații financiare și fiscale la cele legate de marketing sau dezvoltare personală, toate îți pot fi de mare ajutor, atunci când ești la început de drum. Profită de resursele online, cum ar fi platformele specializate sau forumurile dedicate antreprenoriatului, și obține sfaturi antreprenoriatde la cei mai buni.

3. Învață din greșeli

Greșelile fac parte din călătoria spre succes și pot reprezenta o sursă valoroasă de învățare și creștere. Antreprenorii de succes, în loc să fie descurajați sau opriți de eșecuri, înțeleg că acestea pot juca un rol important în depășirea obstacolelor și în dezvoltarea lor personală și profesională.

Așadar, este important să înțelegi că eșecurile sunt parte integrantă a procesului de învățare și că îți pot oferi lecții valoroase pentru a depăși obstacolele, în viitor. Învățând din greșeli, devii mai flexibil, mai deschis la experimentare și mai dispus să îți asumi riscuri calculate, pentru a-ți atinge obiectivele.

Prin abordarea greșelilor ca pe o oportunitate de învățare, îți poți dezvolta abilitățile antreprenoriale astfel încât să fii cu un pas mai aproape de succesul pe care ți-l dorești în afaceri.

Planificarea și prioritizarea sarcinilor importante, identificarea resurselor potrivite și învățarea din greșeli sunt 3 dintre cele mai importante abilități antreprenoriale pe care trebuie să le stăpânești. Acestea te vor ajuta să depășești obstacolele cu care te confrunți și să te apropii din ce în ce mai mult de obiectivele tale.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.