Prețurile locuințelor în funcție de țară. În 2022, au crescut cu 6%. Cu cât s-au scumpit imobilele în Moldova

Prețurile locuințelor la nivel mondial au crescut în medie cu 6% pe an, între T4 2021 și T4 2022.

În termeni reali, care iau în considerare inflația, prețurile au scăzut de fapt cu 2%, pentru prima dată în ultimii 12 ani, scrie publicația visualcapitalist.com.

În pofida unei creșteri bruște a ratelor dobânzilor și a costurilor ipotecare, piețele imobiliare au fost vizibil stabile. Prețurile reale rămân cu 7% peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Analiza prețurilor proprietăților rezidențiale a fost făcută cu ajutorul datelor de la Banca Reglementelor Internaționale (BRI). În clasamentul respectiv pot fi observate creșterea nominală și reală a prețurilor locuințelor în 58 de țări și regiuni, începând cu trimestrul al patrulea din 2022:

Prețurile proprietăților din Turcia au înregistrat cel mai mare salt la nivel global, cu aproape 168%, pe fondul unei inflații galopante. Creșterea reală a prețurilor din Turcia a fost de 51%.

Cererea imobiliară a crescut în paralel cu scăderea ratelor dobânzilor. Guvernul turc a redus drastic ratele dobânzilor de la 19% la sfârșitul anului 2021 la 8,5% pentru a susține o economie în slăbire.

Multe țări europene au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor în termeni nominali. O piață puternică a forței de muncă și ratele scăzute ale dobânzilor au împins prețurile în sus, chiar dacă ratele la creditele ipotecare s-au dublat pe întreg continentul. În ceea ce privește creșterea reală a prețurilor, majoritatea țărilor au fost în teritoriu negativ – în special Suedia, Germania și Danemarca.

Prețurile nominale ale locuințelor din SUA au crescut cu puțin peste 7%, în timp ce creșterea reală a prețurilor s-a oprit la 0%. Prețurile au rămas ridicate, având în vedere oferta scăzută. De fapt, prețurile rezidențiale rămân cu 45% peste nivelurile de dinaintea pandemiei.

Republica Moldova nu a fost inclusă în clasament, însă sectorul imobiliar a trecut printr-o criză fără precedent. Or, creșterea bruscă a prețurilor locuințelor din 2019/2020 a fost de fapt o recuperare, după 10 ani de scădere a prețurilor, iar în prezent ele doar au ajuns la nivelul anului 2008 când un metru pătrat de spațiu locativ era de circa 900 de euro. Doar în 2022 s-a ajuns la nivelul din 2008 al unui metru pătrat de spațiu locativ, după ce mulți ani a variat între 500 și 700 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.