Prețurile locuințelor în funcție de țară. În 2022, au crescut cu 6%. Cu cât s-au scumpit imobilele în Moldova

Prețurile locuințelor la nivel mondial au crescut în medie cu 6% pe an, între T4 2021 și T4 2022.

În termeni reali, care iau în considerare inflația, prețurile au scăzut de fapt cu 2%, pentru prima dată în ultimii 12 ani, scrie publicația visualcapitalist.com.

În pofida unei creșteri bruște a ratelor dobânzilor și a costurilor ipotecare, piețele imobiliare au fost vizibil stabile. Prețurile reale rămân cu 7% peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Analiza prețurilor proprietăților rezidențiale a fost făcută cu ajutorul datelor de la Banca Reglementelor Internaționale (BRI). În clasamentul respectiv pot fi observate creșterea nominală și reală a prețurilor locuințelor în 58 de țări și regiuni, începând cu trimestrul al patrulea din 2022:

Prețurile proprietăților din Turcia au înregistrat cel mai mare salt la nivel global, cu aproape 168%, pe fondul unei inflații galopante. Creșterea reală a prețurilor din Turcia a fost de 51%.

Cererea imobiliară a crescut în paralel cu scăderea ratelor dobânzilor. Guvernul turc a redus drastic ratele dobânzilor de la 19% la sfârșitul anului 2021 la 8,5% pentru a susține o economie în slăbire.

Multe țări europene au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor în termeni nominali. O piață puternică a forței de muncă și ratele scăzute ale dobânzilor au împins prețurile în sus, chiar dacă ratele la creditele ipotecare s-au dublat pe întreg continentul. În ceea ce privește creșterea reală a prețurilor, majoritatea țărilor au fost în teritoriu negativ – în special Suedia, Germania și Danemarca.

Prețurile nominale ale locuințelor din SUA au crescut cu puțin peste 7%, în timp ce creșterea reală a prețurilor s-a oprit la 0%. Prețurile au rămas ridicate, având în vedere oferta scăzută. De fapt, prețurile rezidențiale rămân cu 45% peste nivelurile de dinaintea pandemiei.

Republica Moldova nu a fost inclusă în clasament, însă sectorul imobiliar a trecut printr-o criză fără precedent. Or, creșterea bruscă a prețurilor locuințelor din 2019/2020 a fost de fapt o recuperare, după 10 ani de scădere a prețurilor, iar în prezent ele doar au ajuns la nivelul anului 2008 când un metru pătrat de spațiu locativ era de circa 900 de euro. Doar în 2022 s-a ajuns la nivelul din 2008 al unui metru pătrat de spațiu locativ, după ce mulți ani a variat între 500 și 700 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.