Prețurile locuințelor în funcție de țară. În 2022, au crescut cu 6%. Cu cât s-au scumpit imobilele în Moldova

Prețurile locuințelor la nivel mondial au crescut în medie cu 6% pe an, între T4 2021 și T4 2022.

În termeni reali, care iau în considerare inflația, prețurile au scăzut de fapt cu 2%, pentru prima dată în ultimii 12 ani, scrie publicația visualcapitalist.com.

În pofida unei creșteri bruște a ratelor dobânzilor și a costurilor ipotecare, piețele imobiliare au fost vizibil stabile. Prețurile reale rămân cu 7% peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Analiza prețurilor proprietăților rezidențiale a fost făcută cu ajutorul datelor de la Banca Reglementelor Internaționale (BRI). În clasamentul respectiv pot fi observate creșterea nominală și reală a prețurilor locuințelor în 58 de țări și regiuni, începând cu trimestrul al patrulea din 2022:

Prețurile proprietăților din Turcia au înregistrat cel mai mare salt la nivel global, cu aproape 168%, pe fondul unei inflații galopante. Creșterea reală a prețurilor din Turcia a fost de 51%.

Cererea imobiliară a crescut în paralel cu scăderea ratelor dobânzilor. Guvernul turc a redus drastic ratele dobânzilor de la 19% la sfârșitul anului 2021 la 8,5% pentru a susține o economie în slăbire.

Multe țări europene au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor în termeni nominali. O piață puternică a forței de muncă și ratele scăzute ale dobânzilor au împins prețurile în sus, chiar dacă ratele la creditele ipotecare s-au dublat pe întreg continentul. În ceea ce privește creșterea reală a prețurilor, majoritatea țărilor au fost în teritoriu negativ – în special Suedia, Germania și Danemarca.

Prețurile nominale ale locuințelor din SUA au crescut cu puțin peste 7%, în timp ce creșterea reală a prețurilor s-a oprit la 0%. Prețurile au rămas ridicate, având în vedere oferta scăzută. De fapt, prețurile rezidențiale rămân cu 45% peste nivelurile de dinaintea pandemiei.

Republica Moldova nu a fost inclusă în clasament, însă sectorul imobiliar a trecut printr-o criză fără precedent. Or, creșterea bruscă a prețurilor locuințelor din 2019/2020 a fost de fapt o recuperare, după 10 ani de scădere a prețurilor, iar în prezent ele doar au ajuns la nivelul anului 2008 când un metru pătrat de spațiu locativ era de circa 900 de euro. Doar în 2022 s-a ajuns la nivelul din 2008 al unui metru pătrat de spațiu locativ, după ce mulți ani a variat între 500 și 700 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat