Prețurile locuințelor în funcție de țară. În 2022, au crescut cu 6%. Cu cât s-au scumpit imobilele în Moldova

Prețurile locuințelor la nivel mondial au crescut în medie cu 6% pe an, între T4 2021 și T4 2022.

În termeni reali, care iau în considerare inflația, prețurile au scăzut de fapt cu 2%, pentru prima dată în ultimii 12 ani, scrie publicația visualcapitalist.com.

În pofida unei creșteri bruște a ratelor dobânzilor și a costurilor ipotecare, piețele imobiliare au fost vizibil stabile. Prețurile reale rămân cu 7% peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Analiza prețurilor proprietăților rezidențiale a fost făcută cu ajutorul datelor de la Banca Reglementelor Internaționale (BRI). În clasamentul respectiv pot fi observate creșterea nominală și reală a prețurilor locuințelor în 58 de țări și regiuni, începând cu trimestrul al patrulea din 2022:

Prețurile proprietăților din Turcia au înregistrat cel mai mare salt la nivel global, cu aproape 168%, pe fondul unei inflații galopante. Creșterea reală a prețurilor din Turcia a fost de 51%.

Cererea imobiliară a crescut în paralel cu scăderea ratelor dobânzilor. Guvernul turc a redus drastic ratele dobânzilor de la 19% la sfârșitul anului 2021 la 8,5% pentru a susține o economie în slăbire.

Multe țări europene au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor în termeni nominali. O piață puternică a forței de muncă și ratele scăzute ale dobânzilor au împins prețurile în sus, chiar dacă ratele la creditele ipotecare s-au dublat pe întreg continentul. În ceea ce privește creșterea reală a prețurilor, majoritatea țărilor au fost în teritoriu negativ – în special Suedia, Germania și Danemarca.

Prețurile nominale ale locuințelor din SUA au crescut cu puțin peste 7%, în timp ce creșterea reală a prețurilor s-a oprit la 0%. Prețurile au rămas ridicate, având în vedere oferta scăzută. De fapt, prețurile rezidențiale rămân cu 45% peste nivelurile de dinaintea pandemiei.

Republica Moldova nu a fost inclusă în clasament, însă sectorul imobiliar a trecut printr-o criză fără precedent. Or, creșterea bruscă a prețurilor locuințelor din 2019/2020 a fost de fapt o recuperare, după 10 ani de scădere a prețurilor, iar în prezent ele doar au ajuns la nivelul anului 2008 când un metru pătrat de spațiu locativ era de circa 900 de euro. Doar în 2022 s-a ajuns la nivelul din 2008 al unui metru pătrat de spațiu locativ, după ce mulți ani a variat între 500 și 700 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.