Ţara măcinată de o criză imobiliară care face ravagii de la începutul anului mai are o problemă

03 Iul. 2023, 13:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iul. 2023, 13:21 // Actual //  bani.md

Proprietarii suedezi din imobiliare se confruntă cu o problemă uriaşă. Scadenţa pentru datoriile care totalizează aproape 20 de miliarde de dolari se aproprie, iar aceştia sunt forţaţi să vândă active pentru a-şi putea plăti creditele, scrie Bloomberg.

Graba şi haosul care gravitează în jurul nevoii de bani riscă să ducă la reduceri mari pe una dintre cele mai afectate pieţe imobiliare din lume. Acest lucru ar putea declanşa o reacţie în lanţ care să reseteze evaluările în întreaga industrie şi să intensifice deficitul de finanţare. Banca centrală a Suediei a avertizat că proprietarii care vând rapid volume mari de locuinţe ar putea ameninţa stabilitatea financiară a ţării.

În timp ce companiile imobiliare au rezistat vânzărilor forţate, timpul pentru a acţiona este tot mai scurt. În condiţiile în care pieţele de obligaţiuni şi de acţiuni sunt aproape închise, vânzările devin una dintre ultimele opţiuni rămase.

Unii investitori au strâns bani pentru a profita de această situaţie, dar vor reduceri pe care proprietarii nu sunt dispuşi să le acorde. Conform scenariului de bază al Moody’s, până la sfârşitul anului viitor, evaluările imobiliarelor comerciale europene scad într-un interval de 5% până la 15% faţă de nivelurile din 2022. Cele din Suedia ar putea scădea şi mai mult într-un „scenariu negativ”.

Totuşi, proprietarii nu se mişcă deocamdată, spunând că nu există niciun motiv pentru a reduce preţurile, mai ales când se bucură de rate de ocupare ridicate şi fluxuri de numerar stabile.

Chiar şi SBB, care trebuie să rostogolească obligaţiuni scadente în valoare de 1,6 miliarde de dolari în următorii trei ani, spune că nu va oferi reduceri pentru proprietăţile sale, potrivit noului CEO Leiv Synnes. Compania a vândut săptămâna trecută proprietăţile din oraşul Linkoping, situat în sudul ţării, unei entităţi deţinute de municipalitate, dar veniturile de 37 de milioane de dolari reprezintă doar o mică parte din nevoile sale globale de finanţare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.