Surplusul comercial al Germa­niei, cea mai mare economie a Euro­pei şi liderul exporturilor, se topeşte, iar deficitul bugetar, previzionat la 4,3% din PIB pentru anul acesta, este în creştere şi  depăşeşte cu mult ni­velul la care un stat poate fi consi­derat exemplu de disciplină.

În aceste condiţii, ministrul german de finanţe Christian Lindner va rămâne fidel obiectivului său de a reimpune frâna de îndatorare pentru prima dată după 2019 în bugetul care urmează să fie aprobat de Cabinetul Federal (Bundeskabinett) astăzi, scrie Reuters.

În timp ce guvernul se stră­duieşte de la începutul anului să cadă de acord asupra viitorului buget federal, Lindner a introdus obiective stricte de austeritate pentru mi­nistere pentru a petici o gaură bugetară de 20 de miliarde de euro. Odată cu noul buget, acest obiectiv va fi cel mai probabil atins.

În urma pandemiei şi a crizei energetice, acum este necesară reve­nirea la „normalitate“ fiscală, potrivit proiectului bugetar. Bugetul pentru anul viitor a scăzut la 445,7 miliarde de euro, de la 476,2 miliarde de euro în 2023. În timp ce Germania va face în continuare datorii noi de 16,6 mi­liarde de euro, nivelul este mult mai mic decât cel din acest an, în care bugetul federal a venit cu o povară uriaşă de 45,6 miliarde de euro în datorii suplimentare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit reprezentan­ţilor gu­vernului, bugetul va acorda prioritate cheltuie­lilor pentru apă­rare, educaţie, digitalizare şi lupta contra schimbărilor climatice.

Conform noului pro­iect, toate ministerele, cu excepţia celui al apărării, vor trebui să reducă cheltuielile – o mişcare pe care organizaţiile de tineret au criticat-o deja.

Într-o scrisoare deschisă adresată lui Lindner, ministrului economiei Robert Habeck şi cancelarului Olaf Scholz, zece organizaţii de tineret care reprezintă aproximativ un milion de oameni şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la bugetul federal planificat.

Acest buget „n-ar fi bun nici măcar de start în lupta cu provocările sociale de astăzi şi de mâine“ şi, când vine vorba de obiectivele climatice, i-ar lipsi peste 160 de miliarde de euro pentru a le atinge pe cele stabilite pentru 2030, au scris organizaţiile, inclusiv unele de activişti de mediu.

Linder a indicat deja o nevoie suplimentară de a reduce cheltuielile cu 14,4 miliarde de euro din 2025 până în 2027. Œn weekend, ministrul a comentat viitoarea planificare financiară într-un interviu cu Handelsblatt: „Dacă vrei să finanţezi ceva nou, trebuie să spui de unde vor veni banii. Cu alte cuvinte, ce nu va mai fi finanţat“, a spus el.

Germania este un stat al disciplinei fiscale, pe care a insistat până la obsesie în criza datoriilor suverane, care a lovit puternic economiile est-europene. Acestea au aplicat atunci măsuri dure de austeritate pentru reducerea datoriei şi deficitului bugetar la nivelurile la care investitorii şi instituţiile financiare internaţionale să fie satisfăcute. De atunci, austeritatea nu mai este privită ca un tratament sigur pentru sănătate economică viitoare deoarece dacă este aplicată haotic produce răni greu de vindecat, inclusiv la nivel social. Ungaria este unul din primele state care după pandemie au aplicat măsuri mascate de austeritate. Motivul Budapestei este că a rămas fără bani de la UE.