Austeritatea revine în Europa: Germania dă jos din pod autodisciplina bugetară şi trage de urechi ministerele

Surplusul comercial al Germaniei, cea mai mare economie a Europei şi liderul exporturilor, se topeşte, iar deficitul bugetar, previzionat la 4,3% din PIB pentru anul acesta, este în creştere şi depăşeşte cu mult nivelul la care un stat poate fi considerat exemplu de disciplină.

În aceste condiţii, ministrul german de finanţe Christian Lindner va rămâne fidel obiectivului său de a reimpune frâna de îndatorare pentru prima dată după 2019 în bugetul care urmează să fie aprobat de Cabinetul Federal (Bundeskabinett) astăzi, scrie Reuters.

În timp ce guvernul se străduieşte de la începutul anului să cadă de acord asupra viitorului buget federal, Lindner a introdus obiective stricte de austeritate pentru ministere pentru a petici o gaură bugetară de 20 de miliarde de euro. Odată cu noul buget, acest obiectiv va fi cel mai probabil atins.

În urma pandemiei şi a crizei energetice, acum este necesară revenirea la „normalitate“ fiscală, potrivit proiectului bugetar. Bugetul pentru anul viitor a scăzut la 445,7 miliarde de euro, de la 476,2 miliarde de euro în 2023. În timp ce Germania va face în continuare datorii noi de 16,6 miliarde de euro, nivelul este mult mai mic decât cel din acest an, în care bugetul federal a venit cu o povară uriaşă de 45,6 miliarde de euro în datorii suplimentare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit reprezentanţilor guvernului, bugetul va acorda prioritate cheltuielilor pentru apărare, educaţie, digitalizare şi lupta contra schimbărilor climatice.

Conform noului proiect, toate ministerele, cu excepţia celui al apărării, vor trebui să reducă cheltuielile – o mişcare pe care organizaţiile de tineret au criticat-o deja.

Într-o scrisoare deschisă adresată lui Lindner, ministrului economiei Robert Habeck şi cancelarului Olaf Scholz, zece organizaţii de tineret care reprezintă aproximativ un milion de oameni şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la bugetul federal planificat.

Acest buget „n-ar fi bun nici măcar de start în lupta cu provocările sociale de astăzi şi de mâine“ şi, când vine vorba de obiectivele climatice, i-ar lipsi peste 160 de miliarde de euro pentru a le atinge pe cele stabilite pentru 2030, au scris organizaţiile, inclusiv unele de activişti de mediu.

Linder a indicat deja o nevoie suplimentară de a reduce cheltuielile cu 14,4 miliarde de euro din 2025 până în 2027. Œn weekend, ministrul a comentat viitoarea planificare financiară într-un interviu cu Handelsblatt: „Dacă vrei să finanţezi ceva nou, trebuie să spui de unde vor veni banii. Cu alte cuvinte, ce nu va mai fi finanţat“, a spus el.

Germania este un stat al disciplinei fiscale, pe care a insistat până la obsesie în criza datoriilor suverane, care a lovit puternic economiile est-europene. Acestea au aplicat atunci măsuri dure de austeritate pentru reducerea datoriei şi deficitului bugetar la nivelurile la care investitorii şi instituţiile financiare internaţionale să fie satisfăcute. De atunci, austeritatea nu mai este privită ca un tratament sigur pentru sănătate economică viitoare deoarece dacă este aplicată haotic produce răni greu de vindecat, inclusiv la nivel social. Ungaria este unul din primele state care după pandemie au aplicat măsuri mascate de austeritate. Motivul Budapestei este că a rămas fără bani de la UE.

#Germania #bănci #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom