Lingouri de aur, arme, peruci și bani. Presa rusă a publicat imagini de la percheziția casei lui Prigojin

07 Iul. 2023, 05:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Iul. 2023, 05:54 // Actual //  bani.md

Lingouri de aur, arme, peruci şi dolari apar în imaginile de la percheziţia casei de lux a liderului grupării paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, din Sankt Petersburg. Perchezițiile au avut loc în timpul rebeliunii membrilor grupării, de pe 23 iunie.

În casă s-a găsit şi o poză cu capete tăiate şi un buzdugan uriaş de metal pe capul căruia scrie ”în caz de negocieri importante”.

Aceste imagini difuzate de presă începând de miercuri – în mod vizibil realizate de către forţe de ordine – arată o casă de lux uriaşă, cu piscină, o sală de informatică şi un loc de rugăciune, între altele, dar şi un elicopter ”parcat” în grădina din spate.

În cursul percheziţiei, potrivit acestor imagini, anchetatorii au descoperit maldăre de dolari şi ruble, lingouri de aur, numeroase arme, decoraţii militare, dar şi mai multe paşapoarte – cu nume diferite – şi un dulap plin cu peruci.

Publicaţia online Fontanka, cu sediul în Sankt Petersburg, a scrie că un tablou înrămat cu ”capete tăiate” a fost găsit la domiciliul lui Evgheni Prigojin – în contextul în care mercenarii săi sunt acuzaţi cu regularitate de atrocităţi.
Site-ul publică şi o imagine în care apare un baros uriaş, pe al cărui cap de metal scrie ”în caz de negocieri importante”.

Situaţia şefului Wagner este acoperită de multe zone de umbră, după rebeliunea sa efemeră împotriva puterii militare ruse.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaeşnko anunţa la 27 iunie că Evgheni Prigojin a sosit în Belarus, în baza unui acord pe care l-a mediat cu Moscova, după lovitura în forţă a paramilitarilor Wagner.

”În ceea ce-l priveşte pe Progojin, el este la Sankt Petersburg. Nu mai este pe teritoriul Belarusului”, a declarat joi presei liderul autoritarist de la Minsk.

Acordul încheiat cu puterea rusă prevede posibilitatea ca membrii Wagner care nu vor să fie încorporaţi în armata rusă să se instaleze în Belarus.

Acest acord nu este pus în discuţie, a anunţat Lukaşenko, în pofida faptului că nu a fost încă finalizat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!