Reuters: Erdogan schimbă strategia și se apropie din nou de Occident pentru a ieși din criza economică

12 Iul. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iul. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

După ce a îndepărtat Turcia de aliații occidentali, președintele Recep Tayyip Erdogan a schimbat strategia, cu măsuri care au mulțumit SUA și au supărat Rusia, o schimbare care vizează parțial să inverseze recesiunea economică a țării sale și să stimuleze investițiile străine, potrivit Reuters.

Regândirea politicii externe face parte dintr-o recalibrare mai amplă a lui Erdogan la șase săptămâni de la realegerea sa: el a schimbat, de asemenea, cursul în ceea ce privește economia, inversând politicile financiare neortodoxe care au dus la o inflație galopantă și la prăbușirea monedei turcești.
Legăturile lui Erdogan cu președintele rus Vladimir Putin au influențat relațiile Turciei cu aliații săi occidentali timp de ani de zile, alături de alți factori, inclusiv îngrijorarea față de regimul său din ce în ce mai autocratic.

Dar aprobarea de luni a lui Erdogan pentru ca Suedia să adere la NATO – o mișcare căreia i s-a opus luni de zile – a fost salutată de liderii occidentali care au încercat să consolideze Alianța în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Tonul mai prietenos a contrastat cu reacția Moscovei de săptămâna trecută, când Ankara i-a permis președintelui Volodimir Zelenski să ia acasă cinci comandanți ucraineni care fuseseră ținuți în Turcia în conformitate cu termenii unui acord de schimb de prizonieri.
Denunțând mișcarea drept o încălcare a acordului negociat de Turcia, Moscova a declarat că Ankara a promis că îi va păstra pe comandanți în Turcia și s-a plâns că nu a fost informată.

Analiștii consideră că mișcările lui Erdogan – inclusiv faptul că și-a declarat sprijinul pentru aderarea Ucrainei la NATO – nu au fost o coincidență.

„În ultimii ani a existat percepția că relația turco-rusă a mers prea departe. Acest lucru indică o reechilibrare clară”, a declarat Galip Dalay de la think-tank-ul Chatham House.
Una dintre principalele motivații este încercarea Turciei de a ieși din criza economică și de a revigora investițiile străine, a adăugat Dalay, menționând că legăturile tensionate cu Occidentul au afectat economia și fluxurile de investiții. Deși Turcia a început să atragă investiții din țările arabe din Golf, este nevoie de mai mult, a spus el.

„Turcia nu dorește ca relația turco-rusă să fie grav afectată, dar acest lucru va avea în mod inevitabil un impact asupra relațiilor”, a mai spus Dalay.

Biroul de comunicare al președinției turce nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

La o zi după ce Ankara a dat undă verde aderării Suediei la NATO, Washingtonul a declarat că va continua cu transferul de avioane de luptă F-16 către Turcia, după consultarea Congresului. Turcia declarase în octombrie 2021 că dorește să cumpere avioanele de luptă și aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele sale de război existente.
Aprobarea de către Turcia a aderării Suediei la NATO nu ar fi fost legată de vânzarea de F-16

Atât oficialii turci, cât și administrația Biden au respins orice sugestie că aprobarea de către Ankara a aderării Suediei la NATO ar fi fost legată de vânzarea de F-16 în lunile de discuții pentru a aborda opoziția turcă.
Un oficial turc de rang înalt a declarat pentru Reuters că Turcia nu își va afecta legăturile cu Rusia în timp ce își îmbunătățește relațiile cu Occidentul, adăugând că Occidentul trebuie să sprijine Turcia în nevoile sale financiare.

Legăturile lui Erdogan cu Putin au avut un rol important în diplomația legată de războiul din Ucraina, ajutându-l să intermedieze un acord pentru exportul sigur de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră.

Dar acest acord, pe care Moscova a amenințat că îl va părăsi din cauza a ceea ce spune că este promisiunea încălcată a Occidentului de a elimina obstacolele din calea exporturilor de cereale și îngrășăminte rusești, urmează să expire la 17 iulie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că în prezent nu există planuri ca Putin să se întâlnească cu Erdogan pentru a discuta despre reînnoirea acordului și nu se știe când ar putea Putin să viziteze Turcia.

Ankara a fost importantă pentru Moscova, deoarece Erdogan a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei din cauza invaziei din Ucraina. Zborurile și schimburile comerciale au continuat, iar Turcia este un client rar pentru gazul rusesc.
Moscova, de asemenea, a fost importantă pentru Ankara ca partener comercial și sursă majoră de venituri din turism, și construiește și prima centrală nucleară din Turcia.

Înaintea alegerilor prezidențiale strânse din Turcia din luna mai, Moscova a permis, de asemenea, Ankarei să amâne până la patru miliarde de dolari din factura de import de gaz pentru prima dată în acest an, reducând presiunea asupra rezervelor valutare în scădere.

Rusia vrea să dezvolte relațiile cu Turcia, „în ciuda tuturor dezacordurilor”
Kremlinul a declarat că intenționează să dezvolte relațiile cu Turcia „în ciuda tuturor dezacordurilor”.

„Turcia poate fi orientată spre Occident, știm că în istoria Republicii Turcia au existat perioade de orientare intensă spre Occident, au existat perioade de orientare mai puțin intensă, dar știm, de asemenea, că nimeni nu vrea să vadă Turcia în Europa, mă refer la europeni”, a mai spus Peskov.

Oferta Turciei de a adera la Uniunea Europeană a fost înghețată de ani de zile, după ce negocierile de aderare au fost lansate în 2005. În 2009, Cipru a blocat șase din cele 35 de capitole pe care Turcia trebuie să le încheie în cadrul negocierilor de aderare la UE.

Analiștii consideră că, pe lângă călătoriile fără vize pentru turci, Erdogan dorește acorduri comerciale mai strânse cu UE, chiar dacă aderarea rămâne o perspectivă îndepărtată, legate de progrese în ceea ce privește democrația și alte aspecte.

Multe guverne europene au manifestat puțin entuziasm pentru relansarea procesului.
„Turcia dorește ca Uniunea Europeană să joace un rol în redresarea economică. „Să revitalizăm relațiile dintre Turcia și UE” este un mod indirect de a spune acest lucru”, a declarat Evren Balta, profesor de relații internaționale la Universitatea Ozyegin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală