Reuters: Erdogan schimbă strategia și se apropie din nou de Occident pentru a ieși din criza economică

12 Iul. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iul. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

După ce a îndepărtat Turcia de aliații occidentali, președintele Recep Tayyip Erdogan a schimbat strategia, cu măsuri care au mulțumit SUA și au supărat Rusia, o schimbare care vizează parțial să inverseze recesiunea economică a țării sale și să stimuleze investițiile străine, potrivit Reuters.

Regândirea politicii externe face parte dintr-o recalibrare mai amplă a lui Erdogan la șase săptămâni de la realegerea sa: el a schimbat, de asemenea, cursul în ceea ce privește economia, inversând politicile financiare neortodoxe care au dus la o inflație galopantă și la prăbușirea monedei turcești.
Legăturile lui Erdogan cu președintele rus Vladimir Putin au influențat relațiile Turciei cu aliații săi occidentali timp de ani de zile, alături de alți factori, inclusiv îngrijorarea față de regimul său din ce în ce mai autocratic.

Dar aprobarea de luni a lui Erdogan pentru ca Suedia să adere la NATO – o mișcare căreia i s-a opus luni de zile – a fost salutată de liderii occidentali care au încercat să consolideze Alianța în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Tonul mai prietenos a contrastat cu reacția Moscovei de săptămâna trecută, când Ankara i-a permis președintelui Volodimir Zelenski să ia acasă cinci comandanți ucraineni care fuseseră ținuți în Turcia în conformitate cu termenii unui acord de schimb de prizonieri.
Denunțând mișcarea drept o încălcare a acordului negociat de Turcia, Moscova a declarat că Ankara a promis că îi va păstra pe comandanți în Turcia și s-a plâns că nu a fost informată.

Analiștii consideră că mișcările lui Erdogan – inclusiv faptul că și-a declarat sprijinul pentru aderarea Ucrainei la NATO – nu au fost o coincidență.

„În ultimii ani a existat percepția că relația turco-rusă a mers prea departe. Acest lucru indică o reechilibrare clară”, a declarat Galip Dalay de la think-tank-ul Chatham House.
Una dintre principalele motivații este încercarea Turciei de a ieși din criza economică și de a revigora investițiile străine, a adăugat Dalay, menționând că legăturile tensionate cu Occidentul au afectat economia și fluxurile de investiții. Deși Turcia a început să atragă investiții din țările arabe din Golf, este nevoie de mai mult, a spus el.

„Turcia nu dorește ca relația turco-rusă să fie grav afectată, dar acest lucru va avea în mod inevitabil un impact asupra relațiilor”, a mai spus Dalay.

Biroul de comunicare al președinției turce nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

La o zi după ce Ankara a dat undă verde aderării Suediei la NATO, Washingtonul a declarat că va continua cu transferul de avioane de luptă F-16 către Turcia, după consultarea Congresului. Turcia declarase în octombrie 2021 că dorește să cumpere avioanele de luptă și aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele sale de război existente.
Aprobarea de către Turcia a aderării Suediei la NATO nu ar fi fost legată de vânzarea de F-16

Atât oficialii turci, cât și administrația Biden au respins orice sugestie că aprobarea de către Ankara a aderării Suediei la NATO ar fi fost legată de vânzarea de F-16 în lunile de discuții pentru a aborda opoziția turcă.
Un oficial turc de rang înalt a declarat pentru Reuters că Turcia nu își va afecta legăturile cu Rusia în timp ce își îmbunătățește relațiile cu Occidentul, adăugând că Occidentul trebuie să sprijine Turcia în nevoile sale financiare.

Legăturile lui Erdogan cu Putin au avut un rol important în diplomația legată de războiul din Ucraina, ajutându-l să intermedieze un acord pentru exportul sigur de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră.

Dar acest acord, pe care Moscova a amenințat că îl va părăsi din cauza a ceea ce spune că este promisiunea încălcată a Occidentului de a elimina obstacolele din calea exporturilor de cereale și îngrășăminte rusești, urmează să expire la 17 iulie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că în prezent nu există planuri ca Putin să se întâlnească cu Erdogan pentru a discuta despre reînnoirea acordului și nu se știe când ar putea Putin să viziteze Turcia.

Ankara a fost importantă pentru Moscova, deoarece Erdogan a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei din cauza invaziei din Ucraina. Zborurile și schimburile comerciale au continuat, iar Turcia este un client rar pentru gazul rusesc.
Moscova, de asemenea, a fost importantă pentru Ankara ca partener comercial și sursă majoră de venituri din turism, și construiește și prima centrală nucleară din Turcia.

Înaintea alegerilor prezidențiale strânse din Turcia din luna mai, Moscova a permis, de asemenea, Ankarei să amâne până la patru miliarde de dolari din factura de import de gaz pentru prima dată în acest an, reducând presiunea asupra rezervelor valutare în scădere.

Rusia vrea să dezvolte relațiile cu Turcia, „în ciuda tuturor dezacordurilor”
Kremlinul a declarat că intenționează să dezvolte relațiile cu Turcia „în ciuda tuturor dezacordurilor”.

„Turcia poate fi orientată spre Occident, știm că în istoria Republicii Turcia au existat perioade de orientare intensă spre Occident, au existat perioade de orientare mai puțin intensă, dar știm, de asemenea, că nimeni nu vrea să vadă Turcia în Europa, mă refer la europeni”, a mai spus Peskov.

Oferta Turciei de a adera la Uniunea Europeană a fost înghețată de ani de zile, după ce negocierile de aderare au fost lansate în 2005. În 2009, Cipru a blocat șase din cele 35 de capitole pe care Turcia trebuie să le încheie în cadrul negocierilor de aderare la UE.

Analiștii consideră că, pe lângă călătoriile fără vize pentru turci, Erdogan dorește acorduri comerciale mai strânse cu UE, chiar dacă aderarea rămâne o perspectivă îndepărtată, legate de progrese în ceea ce privește democrația și alte aspecte.

Multe guverne europene au manifestat puțin entuziasm pentru relansarea procesului.
„Turcia dorește ca Uniunea Europeană să joace un rol în redresarea economică. „Să revitalizăm relațiile dintre Turcia și UE” este un mod indirect de a spune acest lucru”, a declarat Evren Balta, profesor de relații internaționale la Universitatea Ozyegin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Apr. 2025, 09:35
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Ursu Victor
02 Apr. 2025, 09:35 // Uncategorized //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump este pregătit să declanșeze o nouă ofensivă în războiul comercial global, anunțând miercuri după-amiază, în cadrul unei ceremonii programate la Casa Albă, impunerea unor tarife vamale reciproce pentru partenerii comerciali ai Statelor Unite. Noile măsuri, denumite de Trump „Ziua eliberării”, ar urma să intre în vigoare imediat după anunțul oficial, scrie Reuters.

În plus, o taxă vamală globală separată de 25% pentru importurile auto va fi aplicată începând cu 3 aprilie, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Trump susține de săptămâni întregi că noile tarife au scopul de a echilibra ratele vamale scăzute practicate de SUA față de cele ale altor țări și de a contracara barierele netarifare care dezavantajează exporturile americane. Deși unele surse au indicat posibilitatea unei taxe universale de 20%, oficiali din administrație au sugerat că este mai probabilă o abordare diferențiată, cu tarife aplicate individual pe țări, la niveluri ceva mai mici.

Potrivit fostului consilier comercial din primul mandat al lui Trump, numărul țărilor vizate de noile tarife ar putea depăși cele aproximativ 15 menționate anterior de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent – țări cu excedente comerciale majore față de SUA.

Bessent le-a declarat marți congresmenilor republicani că noile tarife reciproce reprezintă un „plafon” al nivelului maxim de taxe impuse și că acestea ar putea fi reduse dacă țările respective vor răspunde cerințelor administrației americane.

De la revenirea la Casa Albă, în urmă cu puțin peste zece săptămâni, Trump a reintrodus taxe vamale de 25% pentru oțel și aluminiu (extinse la produse în valoare de 150 miliarde de dolari) și a impus o taxă de 20% pentru toate importurile din China, invocând lupta împotriva fentanilului. O scutire temporară pentru mărfurile din Canada și Mexic legate de aceste tarife expiră tot miercuri.

Oficialii Casei Albe au confirmat că tarifele se vor aplica cumulativ. De exemplu, un automobil produs în Mexic care anterior era taxat cu 2,5%, va fi supus și tarifelor pentru fentanil, și celor sectoriale auto – ajungând la 52,5%, fără a include și eventualul tarif reciproc.

Pe fondul incertitudinii legate de amploarea noilor taxe, încrederea investitorilor, consumatorilor și a mediului de afaceri este în scădere. Economiștii de la Banca Rezervei Federale din Atlanta estimează că tarifele vor majora prețurile interne, afectând angajările și ritmul de creștere economică.

Piața bursieră a reacționat puternic: de la jumătatea lunii februarie, capitalizarea bursieră americană a pierdut aproape 5 trilioane de dolari. Marți, Wall Street a încheiat sesiunea în teritoriu mixt, investitorii așteptând cu nervozitate detalii despre pachetul de măsuri.

Uniunea Europeană, Canada și Mexic au anunțat deja că vor răspunde prin tarife proprii și alte măsuri de retorsiune. Premierul canadian Mark Carney și președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, au discutat marți despre planuri comune de a „contracara acțiunile comerciale nejustificate” ale Washingtonului.

„În fața unor vremuri dificile, Carney și Sheinbaum au subliniat importanța apărării competitivității nord-americane și a respectării suveranității naționale”, a transmis biroul premierului canadian.

Tot mai multe companii americane se plâng că un val de „Buy Canadian” face ca accesul produselor lor pe rafturile canadiene să devină tot mai dificil.

Trump justifică noile măsuri prin nevoia de a corecta dezechilibrele comerciale majore, acuzând decenii de acorduri de liber schimb care au afectat producătorii americani. Deficitul comercial de bunuri al SUA depășește în prezent 1,2 trilioane de dolari.

Însă economiștii avertizează că tarifele masive vor amplifica inflația și vor lovi atât economia americană, cât și economia globală. Potrivit estimărilor Yale University Budget Lab, o taxă suplimentară de 20% ar costa gospodăria americană medie cel puțin 3.400 de dolari anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ