Războiul lui Putin schimbă lumea: O țară prietenă îi ia locul Rusiei pe plan mondial într-un domeniu cheie

Războiul lui Vladimir Putin din Ucraina declanșat în februarie 2022 a produs mari bulversări pe piețele economice, financiare și militare ale lumii.

Moscova a pierdut una dintre pozițiile de top pe plan mondial în furnizarea de arme la export, iar locul său a fost luat de China, o țară prietenă care a profitat de slăbirea ofertei ruse pe plan internațional.

Inversarea tendinței în vânzările de arme ale Rusiei precede războiul din Ucraina și pandemia. Până în 2016, Rusia a reușit să se extindă și să-și mențină cota pe piața internațională a armelor, dar acum după începerea conflagrației situația se înrăutățește și mai mult, potrivit Defense News.

Rusia ar putea să-și piardă și mai mult poziția sa de top de pe piețele de arme ale unor țări din cauza redirecționării producției către câmpul de luptă pentru a acoperi pierderile masive de echipamente, ceea ce determină deja unele țări să înceapă cumpărăturile în altă parte. Rusia a depășit deja termenele limită de livrare pentru echipamente și servicii de întreținere către Camerun și India – un client cheie – și Rusia ar putea chiar să-și cumpere propriile arme de export pentru a le utiliza în Ucraina.

Când vine vorba de cursa pentru a satisface cererea de sisteme rusești, China se află într-o poziție deosebit de avantajoasă. Șase dintre cele mai mari 15 firme de apărare din lume sunt întreprinderi de stat chineze. China are capacitatea de producție de apărare pentru a satisface cererea internă, livrând în același timp comenzi mari de sisteme și platforme din ce în ce mai sofisticate cumpărătorilor străini.

În ultimii ani, China a livrat a patra generație de avioane de luptă și o navă de război Pakistanului și o platformă mare de luptă de suprafață Thailandei. Fregata de tip 054 A/P livrată în Pakistan este cea mai mare și cea mai avansată navă de război pe care China a exportat-o vreodată. Drept urmare, în doar doi ani China aproape și-a triplat valoarea vânzărilor sale de arme față de cea mai mică cifră din ultimii 10 ani, în 2020.

Multe sisteme chineze sofisticate sunt derivate de la omologii ruși, iar sistemele de apărare aeriană cu rază medie și lungă de acțiune sunt printre cele mai căutate capabilități de către clienții rusi.

China a dezvoltat seria HQ-9 și seria HQ-17 de sisteme de rachete sol-aer bazate pe sisteme rusești S-300 de inginerie inversă și sisteme de rachete sol-aer Tor-M1 – și cu îmbunătățiri. Ele oferă performanțe mai bune în comparație cu omologii lor din Rusia în țări în care furnizorii occidentali nu sunt dispuși să exporte capabilități similare, cum ar fi Serbia.

În plus, progresul rapid al Chinei în exploatarea și exportul de drone face parte din tranziția sa de la exportator de nișă de „arme cu valoare” (sisteme rentabile, dar cu tehnologie mai scăzută) la exportator de capabilități de ultimă oră. Dronele au ajutat China să câștige un punct de sprijin pe piețele cu o prezență înrădăcinată nu numai a Rusiei, ci și a SUA.

De exemplu, în ultimii 10 ani, vânzările de arme ale Chinei către Arabia Saudită (care este principalul client de vânzări militare al Statelor Unite), precum și Egipt și Emiratele Arabe Unite (printre cei mai buni clienți ai Rusiei) s-au concentrat aproape exclusiv pe dronele fără pilot.

Războiul din Ucraina stresează producția de apărare a Rusiei, ceea ce are efecte în aval asupra capacității Moscovei de a exporta arme. Aceste provocări ar putea afecta Rusia pentru ani sau chiar decenii viitoare. Iar China are oportunitatea și capacitatea de a înlocui Rusia pe piețele internaționale de vânzări de arme, câștigând o cotă importantă de piață.

#arme #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.