Republica Moldova a primit credite externe record în primul trimestru al anului 2023

În primele trei luni ale anului 2023, Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă a împrumuturilor externe de stat, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit Ministerului Finanțelor, Moldova a obținut împrumuturi externe în valoare de 183,6 milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de 77% sau 80,3 milioane de dolari față de primul trimestru al anului 2022. Această creștere semnificativă în obținerea de fonduri externe indică încrederea sporită a creditorilor internaționali.

Analiza structurii intrărilor de împrumuturi externe de stat pe tipuri de creditori, arată că majoritatea acestora provin de la creditorii multilaterali. În special, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a transferat cea mai mare sumă de împrumuturi către Moldova în această perioadă, în valoare de 148,1 milioane de dolari, reprezentând aproximativ 80,7% din suma totală obținută. Fondul Monetar Internațional a acordat Moldovei un împrumut de 27,8 milioane de dolari, reprezentând 15,1% din suma totală, iar Asociația Internațională pentru Dezvoltare a acordat un împrumut de 6,6 milioane de dolari, reprezentând 3,6% din suma totală.

În plus, Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (FIDA) a furnizat un împrumut de 0,6 milioane de dolari (0,4% din suma totală), în timp ce Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a acordat un împrumut de 0,4 milioane de dolari (0,2%). Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) a acordat cel mai mic împrumut, în valoare de 0,03 milioane de dolari (0,02% din suma totală).

Aceste împrumuturi externe de stat vor contribui la susținerea eforturilor de dezvoltare economică a Moldovei și la finanțarea proiectelor prioritare în diverse sectoare. Guvernul moldovean va utiliza aceste fonduri pentru a stimula creșterea economică, a îmbunătăți infrastructura, a sprijini reformele structurale și a promova dezvoltarea sustenabilă în întreaga țară.

Cu toate acestea, este important ca autoritățile moldovene să gestioneze împrumuturile în mod responsabil și să utilizeze aceste fonduri în mod eficient și transparent, pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă și a reduce povara datoriei pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestre #dolari #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.