FOTO, VIDEO Mamele și copiii vulnerabili din Moldova și Ucraina au acces la Centrul maternal de plasament din Chișinău

UNICEF și Primăria Chișinău au deschis un centru maternal pentru a oferi servicii calitative de protecție pentru mamele și copiii în situații vulnerabile.

Mamele și copiii din Moldova, inclusiv familiile refugiate din Ucraina, care se află în situații de risc de violență și exploatare, precum și în situații diverse de dificultate, au acces la un nou spațiu sigur unde pot beneficia de servicii de protecție, consiliere, asistență medicală și incluziune socială. Mai exact, astăzi, au fost deschise ușile unui centru maternal în Chișinău, proiect dezvoltat de Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău și cu suportul generos al Guvernului Franței.

În premieră, de serviciile specializate vor beneficia și mamele cu trei și mai mulți copii, cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani. Capacitatea centrului este de a acomoda șapte mame și 13 copii în același timp pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de extindere.

„Când vorbim despre siguranța și bunăstarea copiilor, aceasta trebuie să fie întotdeauna o prioritate absolută. Cu această convingere, Primăria municipiului Chișinău, în parteneriat cu UNICEF Moldova, a demarat acest proiect deosebit, serviciu social – Centrul maternal de plasament pentru cuplul mamă-copil cu vârsta mai mare de șase ani. Centru va funcționa în subordinea Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului pentru a oferi un mediu sigur și susținător pentru mame și copii”, spune primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban.

Echipa centrului maternal este formată din psihologi, asistenți sociali pedagogi sociali și alt personal de suport, care vor lucra împreună pentru a se asigura că mamele și copiii în situații vulnerabile primesc sprijinul de care au nevoie pentru a se recupera și reveni la un mod de viață sănătos.

„Acest serviciu este unic, deoarece nu există limitări de vârstă sau a numărului de copii, care pot fi plasați împreună cu mama lor. UNICEF recunoaște că lupta împotriva violenței în bază de gen necesită o strategie cuprinzătoare care să acorde prioritate accesului la servicii, încurajând, în același timp, un mediu de protecție pentru femei și copii. Apreciem parteneriatul cu Primăria Chișinău și cu Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului, fiind convinși că activitatea pe care o desfășurăm împreună are un impact major asupra bunăstării și protecției copiilor, adolescenților și femeilor din Moldova”, menționează Reprezentanta UNICEF în Republica Moldova, Maha Damaj.

„Este o prioritate comună pentru Franța și partenerii săi să asigure accesul la servicii calitative de protecție și la alte servicii esențiale pentru copii și femei, ceea ce reprezintă o provocare crucială la nivel mondial. În acest context, aș dori să felicit proiectele comune ale UNICEF și Primăria Chișinău, implementate cu sprijinul Franței. Aceasta a dus la înființarea a patru locuințe sociale asistate pentru copii și tineri în situații de risc, dezvoltarea unui program de asistență parentală profesionistă și deschiderea a zece centre de zi pentru copii și familii. Acestea sunt realizări majore și concrete”, spune Ambasadorul Republicii Franceze în Republica Moldova, Graham Paul.

Înființarea centrul maternal de plasament din Chișinău se numără printre obiectivele incluse în cadrul Memorandumului de înțelegere încheiat între UNICEF și Primăria Municipiului Chișinău, care prevede îmbunătățirea serviciilor de protecție a copiilor și tinerilor din Chișinău, inclusiv refugiații din Ucraina. Până în prezent, în urma semnării Memorandumului de Înțelegere și cu suportul Guvernului Franței, UNICEF și Primăria Chișinău au înființat patru locuințe sociale asistate pentru copiii și tinerii în situații de risc, au dezvoltat programul de asistență parentală profesionistă și au deschis zece centre de zi pentru copii și familii.

#situatie vulnerabila #Centrul Maternal Chisinau #mame #copii #UNICEF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.