Cheltuielile Apă-Canal scad în 2025, dar pierderile de apă rămân uriașe

„Apă-Canal Chișinău” a înaintat către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) proiectul privind determinarea cheltuielilor de bază pentru anul 2025, în valoare totală de 578,6 milioane lei, în scădere față de prognoza din 2024 (651 milioane lei).

Cea mai mare parte a cheltuielilor rămâne destinată retribuirii personalului – peste 450 milioane lei, urmate de cheltuieli materiale de aproape 57 milioane lei, precum și costuri de întreținere și exploatare de circa 24,5 milioane lei.

Pentru serviciile furnizate, proiectul indică: 299 milioane lei pentru apă potabilă, 195 milioane lei pentru servicii de canalizare și epurare, 9,3 milioane lei pentru energie termică, restul pentru apă tehnologică și alte activități.

Totodată, compania recunoaște pierderi masive pe rețea: 33,8% din volumul de apă captat nu ajunge la consumatori, fiind înregistrat ca pierdere tehnologică.

ANRE a publicat proiectul de hotărâre prin care stabilește cheltuielile de bază aferente activității reglementate de producere, distribuție și furnizare a energiei termice de către „Apă-Canal Chișinău”. Pentru anul 2025, acestea au fost aprobate la un nivel total de 10,8 milioane lei, structura fiind următoarea: cheltuieli materiale: 516,74 mii lei, servicii prestate de terți: 516,12 mii lei, retribuirea muncii: 9,39 milioane lei și cheltuieli administrative: 391,87 mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chsinau #pierderi #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive