Durov joacă tare: după miliarde câștigate cu Telegram, mizează totul pe inteligența artificială

Fondatorul Telegram, miliardarul Pavel Durov, a anunțat deschiderea unei laboratoare de inteligență artificială (AI) la Astana, în cadrul forumului Digital Bridge. Potrivit acestuia, primul proiect va fi o colaborare între Telegram și clusterul național de supercomputere al Kazahstanului, coordonat de noul Minister al Inteligenței Artificiale, notează Forbes.ru.

Durov a explicat că laboratorul va lucra la o tehnologie aflată la intersecția dintre blockchain și AI, care ar permite peste unui miliard de utilizatori să acceseze funcții AI generate de un sistem descentralizat, cu accent pe transparență și confidențialitate. „Utilizatorii Telegram vor fi primii care vor beneficia de această tehnologie”, a subliniat el.

„Împreună cu Kazahstanul, putem oferi miliardului de oameni acces la AI într-un mod eficient, transparent și privat. Aceasta va însemna începutul unei ‘ere a abundenței pentru toți’”, a adăugat antreprenorul.

Pavel Durov ocupă locul 8 în clasamentul Forbes 2025 al miliardarilor din Rusia, cu o avere estimată la 17,1 miliarde de dolari. El a fondat Telegram în 2013, după ce a părăsit compania „VKontakte” și Rusia în 2014.

În 2024, Telegram a devenit profitabil pentru prima dată de la lansarea monetizării, cu venituri de 540 milioane de dolari, iar în martie 2025 platforma a atins pragul de 1 miliard de utilizatori activi lunar. În trimestrul II al anului 2025, Telegram a devenit primul serviciu de mesagerie din Rusia cu peste 100 milioane de utilizatori unici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#durov #milardar #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie