Durov joacă tare: după miliarde câștigate cu Telegram, mizează totul pe inteligența artificială

02 Oct. 2025, 16:14
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
02 Oct. 2025, 16:14 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Fondatorul Telegram, miliardarul Pavel Durov, a anunțat deschiderea unei laboratoare de inteligență artificială (AI) la Astana, în cadrul forumului Digital Bridge. Potrivit acestuia, primul proiect va fi o colaborare între Telegram și clusterul național de supercomputere al Kazahstanului, coordonat de noul Minister al Inteligenței Artificiale, notează Forbes.ru.

Durov a explicat că laboratorul va lucra la o tehnologie aflată la intersecția dintre blockchain și AI, care ar permite peste unui miliard de utilizatori să acceseze funcții AI generate de un sistem descentralizat, cu accent pe transparență și confidențialitate. „Utilizatorii Telegram vor fi primii care vor beneficia de această tehnologie”, a subliniat el.

„Împreună cu Kazahstanul, putem oferi miliardului de oameni acces la AI într-un mod eficient, transparent și privat. Aceasta va însemna începutul unei ‘ere a abundenței pentru toți’”, a adăugat antreprenorul.

Pavel Durov ocupă locul 8 în clasamentul Forbes 2025 al miliardarilor din Rusia, cu o avere estimată la 17,1 miliarde de dolari. El a fondat Telegram în 2013, după ce a părăsit compania „VKontakte” și Rusia în 2014.

În 2024, Telegram a devenit profitabil pentru prima dată de la lansarea monetizării, cu venituri de 540 milioane de dolari, iar în martie 2025 platforma a atins pragul de 1 miliard de utilizatori activi lunar. În trimestrul II al anului 2025, Telegram a devenit primul serviciu de mesagerie din Rusia cu peste 100 milioane de utilizatori unici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.