Acum circa 80 de ani gunoiul din Chișinău era evacuat cu căruța. Cum a fost creată Regia „Autosalubritate”

V-ați întrebat vreodată cum era salubrizat orașul Chișinău zeci de ani în urmă?

Istoria spune că Întreprinderea Municipală Regia „Autosalubritate” a fost creată în baza trustului „Sanocistca” din orașul Chișinău, în anul 1945. Inițial, trustul era format din 40 de lucrători, care evacuau deșeurile cu 14 căruțe la periferia orașului.

Primul director al întreprinderii, Petru Znamenschii, a fost cel care a implementat metoda evacuării deșeurilor de la cea manuală la cea mecanizată.

Au trecut 78 de ani…

Astăzi, Regia „Autosalubritate” este întreprindere autogestionară, la autofinanțare, care funcționează în corespundere cu politicile promovate de către Direcţia generală locativ-comunală și amenajare a municipiului Chişinău.

Activitatea de bază a întreprinderii este colectarea, transportarea, sortarea, tratarea și eliminarea deșeurilor municipale prin depozitare la depozitul municipal de deșeuri din comuna Țînțăreni.

Cel mai important ceas al țării, deservit de Autosalubritate

Pe lângă activitatea de bază, întreprinderea are și activitate suplimentară: gestionarea și întreținerea orologiului de pe Arcul de Triumf.

Cel mai important ceas al țării, deservit de Autosalubritate, Orologiul municipal, care are peste 100 de ani și se află pe Arcul de Triumf din Piața Marii Adunări Naționale, se află în gestiunea Regiei „Autosalubritate”.

Ceasul este unul mecanic și se repornește o dată la fiecare 24 de ore. Ceasornicarul zilnic urcă cel puțin 40 de trepte ca să ajungă în turn, învârte un scripete, care ridică niște greutăți ce mențin ritmul mecanismului.

Mecanismul care unește ceasul de cele două clopote instalate pe Arcul de Triumf este detaliu care face ca orologiu din centrul Chișinăului să fie unicat. Această piesă a fost confecționată după schițele vechi, dintr-o placă metalică specifică.

Cine are grijă de curățenia orașului

În prezent, în cadrul operatorului municipal de salubrizare muncesc 410 persoane, iar 320 dintre acestea se ocupă zi de zi ca orașul Chișinău să fie curat.

Zilnic, de la platformele comune de stocare a deșeurilor, sunt evacuate circa 500-600 tone de deșeuri. Acestea sunt transportate la uzina de sortare pentru a fi selectate și transmise, ulteriori, reciclatorilor spre revalorificare. Restul deșeurilor, care nu pot fi reciclate, sunt transportate la depozitul municipal de deșeuri, unde sunt depozitate, tratate și eliminate.

Evacuarea deșeurilor de la platformele comune de stocare din municipiul Chișinău este organizată şi în zilele de odihnă, sărbători, iar centrul orașului este salubrizat permanent în două schimburi.

Pentru îndeplinirea serviciilor sunt implicate peste 44 de unități de transport. Parcul de autospeciale urmează să se înnoiască cu încă 44 de autospeciale moderne, care au fost achiziționate în cadrul proiectului „Deșeuri Solide Chișinău”, finanțat de către Primăria municipiului Chișinău și investitorii internaționali BERD și E5P.

În oraș sunt instalate peste 10.000 containere pentru stocarea deșeurilor. Permanent, containerele se repară și se vopsesc, iar cele deteriorate se înlocuiesc cu altele noi, mai exact din lotul de 3.000 de containere care au fost achiziționate, la fel, în cadrul proiectului finanțat de către Primăria Capitalei, „Deșeuri Solide Chișinău”.

Tot în cadrul acestui proiect grandios „Deșeuri Solide Chișinău” urmează să fie construită o nouă stație de transfer cu o linie de sortare a deșeurilor, recultivat și închis definitiv depozitul temporar de deșeuri din sectorul Ciocana (exploatat în perioada 2010-2017), iar depozitul de deșeuri de la Țînțăreni modernizat în totalitate, astfel încât să devină un centru modern de depozitare a deșeurilor în corespundere cu toate standardele internaționale.

Mai mult, cu suportul Primăriei a fost cumpărat un compactor modern, precum și au fost construite două stații unice în țară de tratare a levigatului (substanța toxică ce se scurge din deșeuri în urma descompunerii). Grație acestor stații, toată substanța toxică este tratată după principiul osmoză inversă și „transformată” în apă tehnică pură (permeat). Probele de laborator (efectuate trimestrial) demonstrează că această apă tehnică, obținută în urma tratării levigatului, este inofensivă și poate fi utilizată, inclusiv, și la irigarea terenurilor agricole.

În concluzie, domeniul managementului de gestionare a deșeurilor municipale din Chișinău este în continuă modernizare. Doar în ultimii patru ani, cu suportul administrației publice locale și a investitorilor internaționali, întreprinderea a reușit, precum și continuă să implementeze cele mai bune practici, proiecte pentru prestarea unui serviciu de calitate în folosul citadinilor, iar în scurt timp va deveni un operator de talie europeană.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.

#salubritate #utilaje #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.