Moldova speră la curentul de la reactoarele 3 și 4 din România care vor fi construite peste 7 ani

Compania Energocom a semnat, la Cernavodă, un Memorandum de Înțelegere cu Societatea Națională din România Nuclearelectrica, anunță ministrul Energiei, Victor Parlicov pe pagina s-a de Facebook.

Obiectivul Memorandumului este de a explora opțiunile pentru asigurarea livrării energiei produse de Nuclearelectrica din noile capacități ce urmează să între în exploatare comercială, în principal unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, precum și de a sprijini dezvoltarea capacităților și competențelor resurselor umane în domeniul energiei nucleare.

Unitatea 3 de la Cernavodă ar urma sa intre în exploatare la finalul anului 2030, iar un an mai târziu Unitatea 4, în urma unor costuri estimate la 7 miliarde de euro, care vor dubla contribuția energiei nucleare în sistemul energetic, se arată în proiectul de lege adoptat de Guvernul de la București în decembrie 2022.

Practic de la 20% această pondere a energiei nucleare în sistemul energetic al României ar urca ponderea la 36%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cernavoda #memorandum #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O scrisoare oficială către Fondul Monetar Internațional urmează să fie transmisă în zilele următoare, prin care Guvernul își va exprima deschiderea pentru un nou format de cooperare, după expirarea memorandumului precedent în octombrie 2025. Anunțul a fost făcut de către ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

„În zilele următoare vom trimite o scrisoare despre deschiderea noastră și dorința de a avea un anumit tip de memorandum, nu neapărat cu datorie. Nu trebuie de uitat că acolo sunt experți de clasă mondială”, a spus Gavriliță.

Potrivit oficialului, cooperarea cu FMI poate avea loc în mai multe formate, inclusiv printr-un program clasic, printr-un mecanism de tip stand-by sau prin Instrumentul de coordonare a politicilor, care nu presupune finanțare, dar transmite un semnal de credibilitate către partenerii internaționali.

Gavriliță a menționat că existența unui asemenea instrument facilitează dialogul cu Banca Mondială, Uniunea Europeană și alți donatori și sprijină implementarea proiectelor din planul de creștere economică susținut de UE.

„Vom începe negocieri cu ei, vom vedea, inclusiv, evoluția noastră internă. Oricum va trebui să majorăm anumite venituri și să le ajustăm undeva. Deficitul trebuie acoperit nu prin datorii, ci, pe termen mediu, prin creșterea veniturilor, care trebuie să vină din creșterea economică”, a declarat ministrul.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.