Moldova speră la curentul de la reactoarele 3 și 4 din România care vor fi construite peste 7 ani

Compania Energocom a semnat, la Cernavodă, un Memorandum de Înțelegere cu Societatea Națională din România Nuclearelectrica, anunță ministrul Energiei, Victor Parlicov pe pagina s-a de Facebook.

Obiectivul Memorandumului este de a explora opțiunile pentru asigurarea livrării energiei produse de Nuclearelectrica din noile capacități ce urmează să între în exploatare comercială, în principal unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, precum și de a sprijini dezvoltarea capacităților și competențelor resurselor umane în domeniul energiei nucleare.

Unitatea 3 de la Cernavodă ar urma sa intre în exploatare la finalul anului 2030, iar un an mai târziu Unitatea 4, în urma unor costuri estimate la 7 miliarde de euro, care vor dubla contribuția energiei nucleare în sistemul energetic, se arată în proiectul de lege adoptat de Guvernul de la București în decembrie 2022.

Practic de la 20% această pondere a energiei nucleare în sistemul energetic al României ar urca ponderea la 36%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cernavoda #memorandum #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive