Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova, o premieră de succes

Vineri, 28 iulie, în premieră la Chișinău a avut loc Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova. Evenimentul s-a desfășurat la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, iar printre cei peste 100 de oaspeți de seamă s-au numărat oficiali de stat, reprezentanți ai ambasadelor, mediului academic, oameni de cultură și persoane care simt și trăiesc românește.
Evenimentul a început cu o conferință de presă, susținută de către Lia Anton, președinte YUFest, organizator al evenimentului, Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, profesorul Adrian Cioroianu, managerul Bibliotecii Naționale a României și Livia Sârbu, directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

„Nu am ales întâmplător Sala Marii Uniri a Muzeului, pentru că despre unire vorbim, despre unirea frățească dintre Republica Moldova și România. Ne-am întâlnit astăzi să celebrăm Imnul României și istoricul acestuia, un imn care însumează șase opere minunate pe care România le-a slăvit și cu care s-a mândrit, și cu care a mers înainte de-a lungul secolelor. Și, spre marea noastră bucurie, avem un imn – „Deșteaptă-te române” – pe care l-am avut în comun cu Republica Moldova în decursul a trei ani, respectiv din 1991 până în 1993. „Deșteaptă-te române” este sloganul cu care mergem înainte.”, a declarat Lia Anton, președintele Asociației YUFest, organizatorul evenimentului.
În cadrul sărbătorii, profesorul de istorie Adrian Cioroianu a prezentat istoricul celor șase imnuri ale României de până acum.

„În 1990 s-a revenit la cel mai vechi dintre toate, pentru că „Deșteaptă-te române” e mai vechi decât toate pe care le-am amintit. E un cântec. „Deșteaptă-te române” ne aduce aminte de generația pașoptistă, iar faptul că o vreme l-au împărtășit România și Republica Moldova, poate fi un fragment de trecut, dar și un semn pentru viitor”, a precizat profesorul Adrian Cioroianu, manager general al Bibliotecii Naționale a României.

„Nu ne este niciodată frică să afirmăm faptul că facem parte dintr-un trunchi comun, al originilor aceluiași popor, că ne-am născut împreună, că am trăit împreună o mare bucată de timp, că am scris o pagină din istorie frumoasă împreună, că am plâns și am murit împreună, atunc când istoria ne-a îndemnat să facem acest lucru. Imnul Național al României face parte din cele trei simboluri importante pe care noi le venerăm. Două dintre ele sunt comune – steagul și desigur limba, scrisă și vorbită. Imnul vorbește despre aceleași lucruri, dar în dulcele grai moldovenesc, de o parte și de cealaltă a Prutului”, a adăugat Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași.
Evenimentul s-a desfășurat la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

“În această sală, acum mai puțin de un an, sărbătoream centemarul încoronării, de unde s-au pornit multe proiecte frumoase împreună cu colegii din România. Muzeul Național de Istorie a Moldovei este pe bună dreptate o punte, un pod cultural, ce leagă malul drept și stâng al Prutului, ce unește aceleași valori și idealuri, ce apropie comunitățile istorice din Republica Moldova și România. Vă mulțumim pentru tot efortul făcut ca să aduceți Imnul României, acasă”, a ținut să menționeze directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Livia Sârbu.

Toate cele șase imnuri ale României și cel al Republicii Moldova au fost interpretate de Corul Marii Uniri de la Iași, ansamblu bărbătesc, format din 24 de persoane. Sala a aplaudat fiecare interpretare, iar intonarea imnurilor „Deșteaptă-te române” și „Limba Noastră” au ridicat audiența în picioare. Seara s-a încheiat cu un concert tematic, susținut de Corul Marii Uniri.
Evenimentul a fost organizat de Asociația YUFest în cadrul proiectului ”Imnul național, simbolul unității românilor!” finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.

#drapel #aniversare #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.