Oligarhii ruși trimit mercenari în războiul din Ucraina, care sunt angajați ai companiilor lor scăpate de sancțiuni

Companiile deținute de miliardari ruși aflați sub sancțiunile occidentale angajează în companiile lor (care nu sunt sancționate) voluntari ce participă la războiul din Ucraina, arată o anchetă a jurnaliștilor de la „Povești importante”.

Ziariștii au aflat informații despre firmele lui Oleg Deripaska, Leonid Mikhelson, Ghenady Timchenko, Serghei Gordeev, Mihail Gutseriev.

Cum are loc exact recrutarea voluntarilor a fost descris de publicație folosind exemplul întreprinderii Rusal deținută de Deripaska. Acesta a fost scos de sub sancțiunile Occidentului când miliardarul și-a redus participația în companie controlat.

„Rusal”, potrivit anchetatorilor, angajează pe cei care doresc să se alăture companiei de securitate privată afiliată „Ruslan” (sau altă structură de la un nivel inferior), iar apoi angajatul nou semnează un contract cu Ministerul rus al Apărării.

Contractul de muncă este suspendat – astfel încât compania are posibilitatea de a „plăti bonusuri”, iar mercenarii sunt trimiși la batalioanele de voluntari, care fac de fapt parte din armata rusă.

Companiile de recrutare, după cum precizează jurnaliştii, promit fiecărui voluntar plăţi în valoare de 200 de mii de ruble în plus faţă de sprijinul monetar din partea Ministerului rus al Apărării. Aceste fonduri suplimentare sunt plătite mercenarilor din fonduri special create.

”Novatek”, companie a lui Leonid Mikhelson recrutează mercenari într-un mod similar: voluntarii sunt plătiți prin fondul Courage, înregistrat în toamna anului 2022. „Aproape toate donațiile pe care fondul le-a primit în primele trei luni de existență au venit de la Novatek – peste 200 de milioane de ruble”, spun jurnaliștii.

O astfel de scheme este și în companiile de stat. „După cum s-a dovedit, cele private nu sunt diferite de ele”, concluzionează anchetatorii.

Recrutarea de voluntari prin intermediul companiilor ruse de stat și private ale Ministerului rus al Apărării a început în iunie 2023. Pe site-urile de căutare de locuri de muncă au început să apară anunțuri pentru recrutare în baza unui contract de la firme care nu aveau nicio legătură cu departamentul militar. Acest lucru s-a datorat faptului că întreprinderile au primit recomandări de a-și trimite propriii angajați pe front, dar puțini au vrut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mercenari #soldați #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.