Oligarhii ruși trimit mercenari în războiul din Ucraina, care sunt angajați ai companiilor lor scăpate de sancțiuni

Companiile deținute de miliardari ruși aflați sub sancțiunile occidentale angajează în companiile lor (care nu sunt sancționate) voluntari ce participă la războiul din Ucraina, arată o anchetă a jurnaliștilor de la „Povești importante”.

Ziariștii au aflat informații despre firmele lui Oleg Deripaska, Leonid Mikhelson, Ghenady Timchenko, Serghei Gordeev, Mihail Gutseriev.

Cum are loc exact recrutarea voluntarilor a fost descris de publicație folosind exemplul întreprinderii Rusal deținută de Deripaska. Acesta a fost scos de sub sancțiunile Occidentului când miliardarul și-a redus participația în companie controlat.

„Rusal”, potrivit anchetatorilor, angajează pe cei care doresc să se alăture companiei de securitate privată afiliată „Ruslan” (sau altă structură de la un nivel inferior), iar apoi angajatul nou semnează un contract cu Ministerul rus al Apărării.

Contractul de muncă este suspendat – astfel încât compania are posibilitatea de a „plăti bonusuri”, iar mercenarii sunt trimiși la batalioanele de voluntari, care fac de fapt parte din armata rusă.

Companiile de recrutare, după cum precizează jurnaliştii, promit fiecărui voluntar plăţi în valoare de 200 de mii de ruble în plus faţă de sprijinul monetar din partea Ministerului rus al Apărării. Aceste fonduri suplimentare sunt plătite mercenarilor din fonduri special create.

”Novatek”, companie a lui Leonid Mikhelson recrutează mercenari într-un mod similar: voluntarii sunt plătiți prin fondul Courage, înregistrat în toamna anului 2022. „Aproape toate donațiile pe care fondul le-a primit în primele trei luni de existență au venit de la Novatek – peste 200 de milioane de ruble”, spun jurnaliștii.

O astfel de scheme este și în companiile de stat. „După cum s-a dovedit, cele private nu sunt diferite de ele”, concluzionează anchetatorii.

Recrutarea de voluntari prin intermediul companiilor ruse de stat și private ale Ministerului rus al Apărării a început în iunie 2023. Pe site-urile de căutare de locuri de muncă au început să apară anunțuri pentru recrutare în baza unui contract de la firme care nu aveau nicio legătură cu departamentul militar. Acest lucru s-a datorat faptului că întreprinderile au primit recomandări de a-și trimite propriii angajați pe front, dar puțini au vrut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mercenari #soldați #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.