Oligarhii ruși trimit mercenari în războiul din Ucraina, care sunt angajați ai companiilor lor scăpate de sancțiuni

Companiile deținute de miliardari ruși aflați sub sancțiunile occidentale angajează în companiile lor (care nu sunt sancționate) voluntari ce participă la războiul din Ucraina, arată o anchetă a jurnaliștilor de la „Povești importante”.

Ziariștii au aflat informații despre firmele lui Oleg Deripaska, Leonid Mikhelson, Ghenady Timchenko, Serghei Gordeev, Mihail Gutseriev.

Cum are loc exact recrutarea voluntarilor a fost descris de publicație folosind exemplul întreprinderii Rusal deținută de Deripaska. Acesta a fost scos de sub sancțiunile Occidentului când miliardarul și-a redus participația în companie controlat.

„Rusal”, potrivit anchetatorilor, angajează pe cei care doresc să se alăture companiei de securitate privată afiliată „Ruslan” (sau altă structură de la un nivel inferior), iar apoi angajatul nou semnează un contract cu Ministerul rus al Apărării.

Contractul de muncă este suspendat – astfel încât compania are posibilitatea de a „plăti bonusuri”, iar mercenarii sunt trimiși la batalioanele de voluntari, care fac de fapt parte din armata rusă.

Companiile de recrutare, după cum precizează jurnaliştii, promit fiecărui voluntar plăţi în valoare de 200 de mii de ruble în plus faţă de sprijinul monetar din partea Ministerului rus al Apărării. Aceste fonduri suplimentare sunt plătite mercenarilor din fonduri special create.

”Novatek”, companie a lui Leonid Mikhelson recrutează mercenari într-un mod similar: voluntarii sunt plătiți prin fondul Courage, înregistrat în toamna anului 2022. „Aproape toate donațiile pe care fondul le-a primit în primele trei luni de existență au venit de la Novatek – peste 200 de milioane de ruble”, spun jurnaliștii.

O astfel de scheme este și în companiile de stat. „După cum s-a dovedit, cele private nu sunt diferite de ele”, concluzionează anchetatorii.

Recrutarea de voluntari prin intermediul companiilor ruse de stat și private ale Ministerului rus al Apărării a început în iunie 2023. Pe site-urile de căutare de locuri de muncă au început să apară anunțuri pentru recrutare în baza unui contract de la firme care nu aveau nicio legătură cu departamentul militar. Acest lucru s-a datorat faptului că întreprinderile au primit recomandări de a-și trimite propriii angajați pe front, dar puțini au vrut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mercenari #soldați #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.