Este Germania iarăși „bolnavul Europei”?

02 Aug. 2023, 07:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Aug. 2023, 07:56 // Actual //  Lupu Eduard

Economia Republicii Federale bate pasul pe loc și nu se vede nicio îmbunătățire. Crizele multiple din ultimii ani au accentuat punctele slabe ale modelului german de afaceri.

În preajma schimbării mileniului, revista britanică de afaceri The Economist a pronunțat un verdict devastator la adresa economiei germane. Germania, scriau atunci jurnaliștii britanici, „este omul bolnav al zonei euro”.

A fost un semnal de alarmă pentru politicienii germani, care, încă îmbătați de euforia economică pe care a generat-o reunificarea, refuzaseră orice reforme. Avea să le provoace ulterior guvernul cancelarului social-democrat Gerhard Schröder, prin ajustarea pieței muncii, cunoscută sub numele de Hartz IV.

După alți 14 ani, schimbarea în bine avea să fie recunoscută oficial. Un grup de economiști din Berlin și Londra și-a intitulat un eseu despre starea economiei germane „De la un om bolnav al Europei la superstar economic”.
Situație sumbră, perspective la fel
Între timp, se vorbește însă din nou despre „bolnavul Europei”. Economia germană nu își mai revine. Producția economică a scăzut două trimestre consecutiv, ceea ce economiștii numesc „recesiune tehnică”. În ultimul trimestru, Produsul Intern Brut a stagnat la nivelul precedentelor trei luni, dar aceasta a fost probabil doar o urmă slabă de stabilizare. Toți indicatorii importanți sunt orientați în jos, inclusiv importantul indice al climatului de afaceri calculat de Institutul Ifo din München. În iulie, acesta a scăzut pentru a treia lună consecutiv, cei 9.000 de manageri chestionați evaluând atât situația actuală a companiilor lor, cât și perspectivele pentru următoarele șase luni ca fiind deloc fericite. „Situația din economia germană se întunecă”, este concluzia șefului Ifo, Clemens Fuest.

Nu e singura analiză care anticipează că, probabil, Produsul Intern Brut va scădea din nou în al treilea trimestru. Economistul șef al Commerzbank, Jörg Kramer, vede lucrurile la fel: „Din păcate, nu se arată nicio îmbunătățire”. Într-un interviu citat de agenția de presă Reuters, Kramer observă că a venit vremea tributului cerut de creșterile globale ale ratelor dobânzilor. Alexander Krüger, de la Hauck Aufhäuser Lampe Privatbank, constată că „producția economică este încă în jurul valorii maxime de dinainte de coronavirus”, în vreme ce unele țări, inclusiv în zona euro, au trecut demult de acest nivel. „Germania este în mod clar prinsă în frâna ciclului economic european”, spune Jens-Oliver Niklasch, de la Landesbank Baden-Württemberg (LBBW).
Industria, cea mai dificilă problemă
Și în comparație cu alte națiuni industrializate, Germania va fi singura țară cu o economie în scădere anul acesta, conform estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI). Iar industria provoacă cea mai mare îngrijorare. Aproximativ 24 la sută din valoarea adăugată brută a Germaniei provine din industrie, care suferă de multă vreme din cauza economiei globale slabe. Se simte în special în sectoarele puternic dependente de exporturi, cum ar fi ingineria mecanică și industria auto. Piața chineză importantă nu își revine, după pandemia de coronavirus, pe măsura dinamicii dorite – chineziipreferă să-și țină banii aproape.

Companiile încă mai au comenzi întârziate din cauza pandemiei, când au intervenit problemele enorme din lanțurile de aprovizionare. Dar este posibil ca aceste comenzi să fie procesate în curând și tot mai puțin vine din urmă. Din martie până în mai, de exemplu, volumul de cereri a scăzut cu șase procente față de cele trei luni precedente.

O gamă întreagă de cauze

Declinul economiei germane are multe cauze. Una dintre ele este politica monetară a băncilor centrale, care vor să reducă inflația cu creșteri semnificative ale ratelor dobânzilor. Creditul devine astfel mai scump pentru companii și consumatori. Industria construcțiilor încetinește, la fel și dorința companiilor de a investi. Dar și alte țări din zona euro, cum ar fi Franța și Spania, au această provocare și par să o rezolve mai bine: „Toți vecinii noștri europeni au o dinamică economică mai mare”, confirmă Moritz Schularick, noul președinte al Institutului pentru Economie Mondială din Kiel (IfW).

În cazul Germaniei, dificultățile suplimentare sunt de natură structurală. Modelul de afaceri altădată de succes (importul de energie ieftină – în special rusă – și de materii prime la prețuri mici, care erau apoi rafinate și exportate ca mărfuri de înaltă calitate) nu mai funcționează. Crizele multiple din ultimii ani (pandemia, fracturile lanțurilor de aprovizionare, războiul Rusiei în Ucrainași consecințele acestuia) au scos pe rând la iveală slăbiciunile Germaniei ca amplasament ideal pentru afaceri.

Companiile consumatoare de energie suferă de pe urma costurilor sporite. Firmele care au relocat producția nu se mai întorc.

E nevoie de soluții îndrăznețe

Un studiu actual al DZ Bank consideră companiile mijlocii germane – privite drept „coloana vertebrală a economiei germane” – ca fiind deosebit de expuse. Autorii notează un adevărat cocktail de dezavantaje: în afară de prețurile la energie, se menționează lipsa latentă a muncitorilor calificați, birocrația excesivă, taxele mari și o infrastructură în dificultate, inclusiv digitalizarea slabă. În plus, media de vârstă a populației crește constant. „În mare parte a economiei noastre lipsește încrederea că investițiile vor fi rentabile, având în vedere costurile ridicate și uneori chiar reglementările contradictorii”, a declarat recent Peter Adrian, președintele Camerei Germane de Industrie și Comerț, pentru agenția de presă dpa.

Președintele IfW Schularik subliniază o posibilă cale de ieșire din dilemă într-un articol de pe site-ul web al institutului din Kiel: „Dacă Germania nu vrea să devină din nou bolnavul Europei trebuie să se îndrepte cu îndrăzneală către sectoarele de creștere ale viitorului, în loc să cheltuiască miliarde pentru a conserva industriile de ieri consumatoare de energie”.

Potrivit lui Schularick, aceasta presupune, de asemenea, depășirea rapidă a deficitelor acumulate și a oportunităților ratate din ultimul deceniu: „Întârzierea uneori bizară în toate domeniile digitale, scăderea bruscă a capacităților statului și a infrastructurii publice și lipsa unei strategii care să rezolve penuria de locuințe, pe lângă o crește a imigrației, pentru a contracara impactul îmbătrâniriii forței de muncă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Iul. 2024, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
24 Iul. 2024, 16:46 // Actual //  Lupu Eduard

Reclamele la jocurile de noroc ar putea reapărea în Republica Moldova, după ce în noiembrie 2021 Parlamentul a votat interzicerea acestora. Deputații PAS, Radu Marian și Dorian Istrati, au înregistrat un proiect de lege care prevede permisiunea reclamelor și sponsorizărilor pentru jocurile de noroc cu risc social scăzut.

„Permiterea inițierii sau participării la activități de sponsorizare sau de filantropie, a agenților economici care organizează, desfășoară sau exploatează jocurile de noroc cu risc social scăzut, în urma cărora marca comercială a Loteriei Naționale a Moldovei poate deveni publicitară”, se arată în inițiativa deputaților.

Această măsură vine să încurajeze mai multe investiții în activitățile sportive de masă și alte evenimente sociale. Publicitatea și programele audiovizuale sponsorizate de organizatorii jocurilor de noroc vor fi permise între orele 22:00 și 07:00, iar competițiile sportive difuzate în direct vor putea fi sponsorizate. Reclamele vor include mențiuni obligatorii privind impactul negativ al jocurilor de noroc, acoperind cel puțin 20% din timpul sau suprafața materialului publicitar.

Deputatul Marian a explicat că problemele de aplicare a restricțiilor totale asupra publicității pariurilor sportive sunt numeroase. În majoritatea țărilor europene, publicitatea pentru pariuri este permisă, inclusiv la competițiile sportive internaționale transmise în direct în Republica Moldova, cum ar fi Liga Campionilor la Fotbal. Această diferență majoră de abordare între spațiul european și Republica Moldova creează situații în care orice transmisiune de eveniment sportiv internațional încalcă legea.

Modificarea propusă va aduce mai multe resurse pentru radiodifuzorii locali, permițându-le să creeze conținut media autohton. Publicitatea va fi permisă și în publicațiile periodice publice sau private, ocupând până la 15% din spațiul unui număr al ediției, cu mențiuni obligatorii privind impactul negativ al jocurilor de noroc pe cel puțin 20% din suprafața materialului publicitar.

Defalcările la bugetul public național din activitatea Loteriei Naționale a Moldovei se ridică la 2,25% din rulajul LNM și aproximativ 75% din cota de profit a organizatorului jocurilor de noroc, care constituie monopol de stat. Între 2018 și 2023, la Bugetul Public Național au fost încasați 607 milioane lei din activitatea LNM, cu o creștere semnificativă în 2023, când încasările au ajuns la 287,8 milioane lei comparativ cu 1,3 milioane lei în 2018.

Se estimează că proiectul de lege va genera investiții directe de cel puțin 30 milioane lei anual în susținerea și promovarea evenimentelor sportive și sociale, dar și în stimularea producerii de conținut media autohton.

Reclamele jocurilor de noroc au fost interzizse în noimebrie 2021, iar legea a fost promovată insistent de Dumitru Alaiba fostul președinte al comisiei economie de la acea vreeme. El spunea că publicitatea jocurilor de noroc are un impact negativ asupra populației sărăce care își cheltuie ultimii bani. Sancțiunile pentru cei care încalcă legea au fost stabilite de la 60 la 120 u.c. pentru persoanele fizice sau cu funcţie de răspundere și de la 120 la 180 u.c. – persoanei juridice, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău