Tergiversarea reabilitării nodului rutier de la Bălți l-a înfuriat pe Recean: Avem un exemplu cum implementăm prost

Reabilitarea nodului rutier de la Bălți e un exemplu clasic cum planificăm, implementăm și finanțăm prost. Lucrările care trebuiau să fie executate în 18 luni durează ani de zile, susține premierul Dorin Recean într-o postare pe Facebook.

„Lucrările de construcție a nodului rutier din preajma orașului Bălți durează ani de zile. Am discutat cu șeful de șantier problemele legate de durata execuțiilor. Împreună cu echipa de la MIDR ne vom asigura că, în câteva luni, nodul rutier va fi complet deschis circulației”, a punctat Recean.

Lucrările de reparație a nodului rutier din preajma municipiului Bălți, pe drumul M5 – (frontiera cu Ucraina-Criva-Bălți-Chișinău-Tiraspol-frontiera cu Ucraina, kilometrul 133,71 – au un progres de execuție de circa 80%, anunța în primăvara anului 2023 Administrația de Stat a Drumurilor (ASD).

Contractul pentru efectuarea lucrărilor a fost semnat în iunie 2019, adică aproape patru ani în urmă, iar „Poduri-Prim” SRL are ca acționari pe Veaceslav Ţerna – 60% și Natalia Rostovskaya – 40%, în asociere cu firmele Rutador și Ecotehlider.

Antreprenorul și-a asumat obligația să finalizeze integral lucrările contractuale în anul 2022, anunța ASD la finele lunii noiembrie 2021. Tot atunci, ASD constata că nodul rutier din preajma orașului Bălți, de pe drumul M5 frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina, km 133,71, este reparat în proporție de circa 65%.

De atunci au trecut 16 luni, iar gradul de execuție este de 80%, respectiv avansează cu doar un procent pe lună. ASD nu dezvăluie motivele pentru care lucrările se mișcă atât de lent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nod rutier #reabilitare #balti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan a comentat achizițiile brățărilor de monitorizare electronică de la o companie vizată anterior în investigații jurnalistice. Șeful Guvernului susține că problemele din domeniu datează de mai mulți ani, iar unele cazuri sunt încă examinate de autorități, scrie REALITATEA.MD.

Premierul a explicat că, în anul trecut, au fost organizate patru licitații pentru achiziția brățărilor, însă acestea au eșuat.

”Au fost patru licitații care nu au trecut. Deși valoarea era relativ mică și numărul acestor brățări era mic, circa 200, multe companii internaționale nu vor să participe, pentru că valoarea contractului e foarte mică (…) Vorbim de un contract de aproximativ 90.000 de euro. Și acest contract de 90.000 de euro se face pentru câțiva ani. Deci nu vorbim de o sumă mare”, a precizat Tofan.

„Acum noi trebuie să facem investigații acolo, sunt tare multe lucruri de reparat, foarte multe lucruri nu au lucrat cum trebuie (… ) Directorul și-a dat demisia, trebuie să alegem un nou șef pentru această direcție, care e extrem de importantă prin protejarea victimelor și protejarea agresorilor și inclusiv să ne uităm la componenta asta tehnologică”, a spus premierul.

Guvernul intenționează, totodată, să majoreze semnificativ banii alocați pentru achiziția brățărilor de monitorizare. Dacă în buget erau prevăzute două milioane de lei, suma ar urma să fie dublată anul viitor, până la patru milioane de lei. Premierul susține că un buget mai mare ar trebui să permită achiziția unor dispozitive mai eficiente și într-un număr suficient pentru monitorizarea agresorilor și protejarea victimelor: „Sper ca, inclusiv cu un buget mai mare, să putem cumpăra brățări mai eficiente și în suficiente cantități, ca să putem inclusiv apăra victimele de agresori”, a conchis premierul.

Crima de la Măgdăcești a readus în prim-plan sistemul de monitorizare electronică al statului. Bărbatul care și-ar fi împușcat mortal soția, deși avea interdicție să se apropie de ea, purta o brățară electronică ce nu mai transmitea semnal înainte de atac, iar ulterior dispozitivul a dispărut. În acest context, BANI.MD a constatat că Inspectoratul Național de Probațiune continuă să cumpere echipamente de monitorizare de la aceeași companie care a câștigat contractele și în anii precedenți și care a fost vizată de suspiciuni privind modul de desfășurare a achizițiilor.

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.