(FOTO)Țara care are cea mai lungă rețea feroviară de mare viteză din lume. Până în 2035 va ajunge până la 70.000 km

La începutul secolului 21 China nu avea căi ferate de mare viteză.
Trenuri lente și adesea incomode au străbătut această vastă țară, cu viteze medii scăzute făcând călătoriile precum Shanghai-Beijing un test de rezistență la călătorie.
Astăzi, este o imagine complet diferită. Cea mai populată națiune din lume are – cu o anumită distanță – cea mai mare rețea de căi ferate de mare viteză din lume.

Nu mai puțin de 37.900 de kilometri (aproximativ 23.500 de mile) de linii traversează țara, care leagă toate grupurile sale majore de mega-orașe și toate au fost finalizate din 2008, scrie CNN.
Jumătate din totalul respectiv a fost finalizat doar în ultimii cinci ani, cu alți 3.700 de kilometri care urmează să fie deschiși în următoarele luni ale anului 2021.
Se așteaptă ca rețeaua să dubleze din nou în lungime, până la 70.000 de kilometri, până în 2035.

Cu viteze maxime de 350 km / h (217 mph) pe multe linii, călătoriile interurbane au fost transformate și dominația companiilor aeriene a fost spartă pe cele mai aglomerate rute.
Până în 2020, 75% din orașele chineze cu o populație de 500.000 sau mai mult aveau o cerneală feroviară de mare viteză.
Spania, care are cea mai extinsă rețea de mare viteză din Europa și ocupă locul al doilea în clasamentul mondial al ligii, este o mină în comparație cu puțin peste 2.000 de mile de linii dedicate construite pentru funcționare la peste 250 km / h.

La rândul său, Marea Britanie are în prezent doar 107 kilometri, în timp ce Statele Unite au o singură cale ferată care (aproape) se califică pentru statutul de viteză mare – Coridorul Nord-Est Amtrak, unde trenurile Acela depășesc în prezent la 240 km / h pe secțiunile reconstruite costisitoare din linia existentă partajată cu trenurile de navetă și marfă.

Ambiția Chinei este de a face din calea ferată de mare viteză modul de alegere pentru călătoriile interne pe distanțe lungi, dar aceste noi căi ferate au o semnificație mult mai mare.
La fel ca Shinkansen-ul japonez din anii 1960, acestea sunt un simbol al puterii economice a țării, a modernizării rapide, a priceperii tehnologice în creștere și a prosperității crescânde.

#retea feroviara de mare viteza #cea mai lunga #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.