Bulgarii, cei mai înrăiți fumători din Uniunea Europeană! Cât fumează moldovenii

Potrivit datelor recent compilate de Eurostat, Bulgaria a fost țara din Uniunea Europeană cu cel mai ridicat consum de tutun în anul 2019, având procente înalte de fumători atât în rândul bărbaților, cât și în cel al femeilor.

Conform cifrelor, 19,7% din populația UE fumează zilnic. În anul 2019, 5,9% dintre europeni au fumat 20 sau mai multe țigări pe zi, în timp ce 12,6% au fumat mai puțin de 20 de țigări zilnic.

Țările cu cel mai ridicat consum de tutun din UE sunt următoarele:

Bulgaria – 28,2% din populație
Grecia – 27,2%
Ungaria – 25,8%
Letonia – 24,9%

În contrast, țările cu cel mai mic număr de fumători sunt:

Suedia – 9,3%
Finlanda – 12,5%
Luxemburg – 13,5%

România se situează aproape de media europeană, având o proporție de 19,8% din populație ca fumători zilnici, conform datelor Eurostat.

În Europa, bărbații sunt mai predispuși să fumeze decât femeile, cu 22,3% dintre bărbații cu vârsta de 15 ani și peste ca fumători zilnici, comparativ cu 14,8% dintre femei.

În ceea ce privește diferențele între genuri în ceea ce privește fumatul, România înregistrează următoarele cifre:

30,6% dintre bărbați fumează, comparativ cu 7,5% dintre femei.
Bulgaria: 37,6% bărbați, 20,7% femei.
Letonia: 34,4% bărbați, 12,1% femei.

Cifrele relevă că în UE, majoritatea fumătorilor zilnici în 2019 (76,2%) fumau de cel puțin 10 ani. Statisticile arată că 78,1% dintre bărbații fumători zilnic au fumat de cel puțin 10 ani, comparativ cu 73,5% pentru femei. Aceste date evidențiază persistența consumului de tutun în anumite regiuni ale UE și necesitatea eforturilor continue pentru promovarea unui stil de viață sănătos și reducerea fumatului.

Republica Moldova nu este inclusă în clasament, însă potrivit ultimelor date ale Organizației Mondiale a Sănătății, un sfert (25,3%) din populație fumează activ, inclusiv 43,5% bărbați și 5,6% femei. Consumului de tutun la elevi de vârsta 13-15 ani este în creștere și constituie 16,3%, iar 12,7% din elevii participanți în studiu au declarat că consumă țigarete electronice. Mai mult de 4 din 10 elevi (43,2%) sunt în jurul de alte persoane care fumează în locuri în afara casei lor (în spații și locuri publice) și peste un sfert (28,3%) din elevi sunt expuși la fumul de tutun la domiciliu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fumaatori #Molodva #tutun #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.