Sărăcie energetică! Noi instrumente de susținere pentru cei care nu-și pot plăti facturile

Astăzi, deputații în a doua lectură un proiect de modificare a Legii privind Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice și a Legii cu privire la Ajutorul Social. Propunerea, votată de 54 de deputați, urmărește instituirea a două categorii noi de vulnerabilitate energetică – “primară” și “extremă”. Această măsură are scopul de a identifica gospodăriile cele mai vulnerabile din punct de vedere energetic și de a oferi compensații mai mari la plata facturilor pentru consumul de energie în timpul sezonului rece.

Proiectul mai propune integrarea a două instrumente de susținere a cetățenilor în perioada rece – ajutorul pentru sezonul rece și compensațiile la facturile de energie – într-un mecanism unic de plată a compensațiilor pentru energie. Până acum, aproximativ 170 000 de familii au trebuit să completeze două cereri separate în două sisteme informaționale diferite pentru a beneficia de ambele plăți.

Pentru a asigura o mai bună echitate în sistem, proiectul propune extinderea listei de criterii luate în considerare pentru determinarea gradului de vulnerabilitate energetică. În prezent, programul nu distinge între adulți și copii, persoane cu dizabilități sau rezidenți din mediul urban sau rural.

Această modificare propune, de asemenea, o soluție pentru locuitorii zonelor rurale care nu sunt conectați la surse de energie pentru încălzire. În funcție de circumstanțele fiecărei gospodării, aceasta ar putea beneficia fie de compensație în factură, fie de o plată monetară din Fondul de Vulnerabilitate Energetică.

Pentru a obține o imagine mai precisă a veniturilor familiei, proiectul propune autorităților accesul la datele deținute de instituții financiare, cum ar fi bănci și birouri de credit, privind situația financiară a familiei. Aceasta ar contribui la combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate în economia Republicii Moldova.

Statisticile arată că în perioada rece 2022-2023, 80% din gospodăriile din Republica Moldova, adică peste 600 000 de gospodării, au fost încadrate în categoria de vulnerabilitate energetică foarte ridicată. Pentru anul 2023, suma de 893,1 milioane de lei a fost alocată pentru acordarea ajutorului pentru perioada rece și plata compensațiilor la resursele energetice familiilor defavorizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sarcaie energetica #vulenrabilitate #sustinere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.