Familia lui Escobar se ceartă pe bunurile regelui cocainei. Nepotul favorit se teme că va fi omorât de propriul tată

22 Aug. 2023, 09:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Aug. 2023, 09:52 // Actual //  bani.md

Moștenirea sângerosului baron al drogurilor Pablo Escobar a deschis războiul în sânul familiei sale pentru bunurile ce au rămas de pe urma „regelui cocainei“, scrie Daily Mail.

Pablo Escobar, care a fost împușcat mortal în 1993 în timp ce încerca să fugă de forțele de ordine pe un acoperiș din Medellin, era proprietarul unei colecții uluitoare de mașini extravagante, motociclete, snowmobile și chiar avioane.

Nicolás Escobar, 53 de ani, care se autoproclamă cu mândrie „nepotul preferat al lui Don Pablo”, crede că bunurile unchiului său sunt acum ale lui de drept și se dedică păstrării articolelor neprețuite prin organizarea unei expoziții.

Dar propriul său tată, Roberto Escobar, este un fost contabil al cartelului. Și, în adevăratul stil narco, a amenințat că își va ucide propriul fiu dacă încearcă să revendice drepturile asupra suvenirurilor lui Pablo, spune Nicolás.

Ani de zile, bunurile prețioase ale șefului cartelului de droguri au fost expuse într-un muzeu administrat de Roberto.

O Harley Davidson în nuanțe roz, un mic avion privat, o serie de fotografii rare și o armă care se presupune că a fost al legendarului gangster american Al Capone sunt doar câteva dintre articolele care au fost arătate publicului.

Nicolás s-a exprimat poetic cu privire la colecție, numind-o un tezaur de minuni „vechi și luxoase” care își merită locul în lumina reflectoarelor.

Muzeul a fost foarte popular în rândul turiștilor care se înghesuiau pentru a arunca o privire asupra vieții lordului drogurilor, dar a fost demolat la începutul acestui an, când oficialii guvernamentali au descoperit că acea clădire a fost construită fără autorizații corespunzătoare.

Dar alții susțin că oficialii din Medellin au vrut să dărâme muzeul în încercarea de a disocia orașul de reputația de loc de contrabandă de droguri și violență împotriva forțelor de ordine.

Nicolás vrea acum să mute colecția de suveniruri a unchiului său într-o nouă clădire. „Ceea ce arată Hollywood-ul nu este real…”, a spus Nicolás.

Pablo Escobar avea o avere netă estimată la 30 de miliarde de dolari

Dar nu este de mirare că Escobar a adunat o astfel de colecție de obiecte rare și valoroase. În timpul cât a fost la cârma cartelului de la Medellin, a controlat peste 80% din cocaina transportată în SUA, ceea ce l-a făcut unul dintre cei mai bogați zece oameni din lume potrivit unui top al revistei Forbes.

Escobar a intrat în comerțul cu cocaină la începutul anilor 1970, colaborând cu alți criminali pentru a forma cartelul Medellin.

La mijlocul anilor 1980, Pablo Escobar avea o avere netă estimată la 30 de miliarde de dolari. Se spune că peste 15 tone de cocaină erau introduse ilegal în fiecare zi în SUA, ceea ce aducea cartelului până la 420 de milioane de dolari pe săptămână.

În timpul cât a fost în vârful cartelului, Escobar a câștigat popularitate prin sponsorizarea proiectelor caritabile și a cluburilor de fotbal, împărțind unele dintre bogățiile sale cu comunitățile locale, vrând să pozeze în Robin Hood.

Dar campaniile de teroare conduse de acoliții lui Escobar au dus la uciderea a mii de oameni și încet-încet au început să întoarcă publicul împotriva lui – totul în timp ce agențiile de aplicare a legii din SUA cooperau cu poliția columbiană pentru a-i distruge imperiul narco.

Oamenii legii columbieni l-au prins în cele din urmă pe Escobar pe 2 decembrie 1993 într-un cartier din Medellin.

A urmat un incendiu și, în timp ce Escobar a încercat să scape fugind pe acoperișuri, el și garda lui de corp au fost împușcați mortal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.