Criza energetică pluteşte deasupra Moldovei! România pregătește o centrală pe cărbune pentru a livra curent peste Prut

30 Aug. 2023, 10:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
30 Aug. 2023, 10:52 // Actual //  Lupu Eduard

România se pregătește să ofere sprijin energetic Republicii Moldova în cazul în care situația o cere, potrivit unui proiect de act normativ ce conține măsuri de asigurare a siguranței în aprovizionarea cu energie în timpul sezonului rece. Proiectul prevede ca, în eventualitatea în care este necesar, România să fie capabilă să furnizeze electricitate și Republicii Moldova pentru a face față cerințelor energetice de iarnă.

Această mișcare vine ca răspuns la nevoile urgente de a asigura aprovizionarea cu energie a Republicii Moldova și Ucrainei, care au depins în mare măsură de sprijinul energetic din partea României în ultimii ani. După evenimentele de agresiune militară din partea Rusiei împotriva Ucrainei și decuplarea sistemelor energetice ale acestor țări de la blocul de sincronizare Rusia-Belarus și cuplarea lor cu cel al Europei occidentale, România a oferit sprijin în încercarea de a menține aprovizionarea cu energie.

Proiectul de act normativ, citat de profit.ro, subliniază importanța pregătirii în avans a tuturor producătorilor de energie electrică, asigurând cantitățile necesare de resurse energetice primare pentru a acoperi consumul și rezervele necesare pentru situații de dezechilibru în sistem. În plus, documentul menționează posibilitatea ca România să scoată din conservare și să utilizeze anumite capacități de producție pentru a face față unei eventuale crize energetice regionale sau europene.

″Pentru a se asigura un nivel de certitudine suficient de ridicat în acoperirea curbei de sarcină a sistemului energetic național (SEN), chiar și la apariția unor situații limită conform scenariilor evaluate de Dispecerul Energetic Național (DEN), operatorul de transport și de sistem (Transelectrica  – n.r.)  consideră necesară îndeplinirea unor măsuri și acțiuni de pregătire și monitorizare a funcționării SEN, după cum urmează: asigurarea din timp, la nivelul tuturor producătorilor de energie electrică, a cantităților de resurse energetice primare care să asigure alimentarea cu energie electrică a consumului, cât și a rezervelor necesare acoperirii dezechilibrelor generate de subcontractarea pe piețele de energie electrică, de ieșirile accidentale din funcțiune ale grupurilor energetice, disfuncționalitățile generate de condițiile meteorologice deosebite, creșteri ale consumului peste valorile estimate etc, respectiv pentru alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, dacă situația energetică din zonă o va impune″, se arată în document.

Potrivit sursei citate, la estimarea producției din iarna care vine, au fost luate în calcul inclusiv cele 2 grupuri de câte 330 MW de la Turceni și Rovinari ale Complexului Energetic Oltenia scoase din funcțiune conform angajamentelor asumate de România prin PNRR și planului de restructurare și decarbonare al Complexului.

Draftul stipulează, ″(…) în situații de criză energetică regională sau europeană, scoaterea din conservare și utilizarea grupului TA7 Turceni, prin activarea prevederii Art. 4, alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic (…)″.

Prevederea menționată spune că normele care reglementează activarea capacităților de producere a energiei electrice pe bază de lignit de 660 MW scoase din funcțiune, pe timpul etapei de conservare, se aprobă prin ordin al ministrului Energiei.

În scenariul moderat luat în considerare de Transelectrica, consumul național ar urma să crească cu 2,8% față de iarna trecută, iar în cel pesimist – cu circa 6%.

În cadrul acestui context, estimările pentru producția de energie electrică în timpul iernii au luat în considerare și măsurile luate în domeniul energetic, inclusiv scoaterea din funcțiune a unor grupuri de producție conform angajamentelor asumate de România. Cu toate acestea, documentul subliniază că, în ciuda măsurilor, este important să se gestioneze cu atenție resursele energetice și să se analizeze evoluțiile meteorologice pentru a asigura acoperirea necesară.

În ciuda optimismului general al documentului, se recunoaște că situații meteorologice extreme sau cereri de consum neașteptate pot reprezenta provocări pentru aprovizionarea cu energie. Cu toate acestea, această inițiativă subliniază determinarea României de a contribui la stabilitatea energetică a regiunii și de a asigura că țările vecine pot depinde de sprijinul său în caz de nevoie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Mai 2024, 13:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
20 Mai 2024, 13:05 // Actual //  Lupu Eduard

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a anunțat vineri sprijinul pentru inițiativa prim-ministrului Marcel Ciolacu de a relua construcția canalului navigabil Dunăre-București. Această legătură strategică între Capitală și Portul Constanța, precum și alte orașe europene de pe Dunăre, revine în actualitate, în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul canalului București-Dunăre, început în 1986, a fost finalizat în proporție de 60% până în 1989. Nicolae Ceaușescu și-a dorit finalizarea rapidă a lucrărilor, mobilizând unități de construcție din întreaga țară, cu excepția Bucureștiului, unde forța de muncă era concentrată pe șantierul Casei Poporului.

După Revoluție, muncitorii au abandonat utilajele pe șantier și s-au întors acasă, lăsând în urmă echipamente importate recent din Cehoslovacia și URSS, multe dintre acestea fiind ulterior vândute la fier vechi. Inginerul Chiriac Avădanei, care a proiectat „Magistrala Albastră“, a exprimat frustrarea față de abandonarea canalului, subliniind că proiectul nu a fost doar un moft comunist, ci avea rădăcini istorice datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect fiind realizat în 1882.

Realizarea canalului București-Dunăre ar crea o rută de transport ecologică, mult mai puțin poluantă decât transportul feroviar sau rutier. De asemenea, ar permite irigarea a 150.000 de hectare de teren. Prin acest canal, Bucureștiul ar deveni un port la Dunăre, conectat direct cu orașe precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt și Rotterdam.

Chiriac Avădanei estimează că finalizarea investiției ar necesita cinci ani de lucrări. CCIR susține că acest proiect ar aduce multiple avantaje economice și logistice, subliniind importanța lui strategică pentru dezvoltarea României și integrarea sa în rețelele de transport europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău