Vladimir Bolea, atac dur în adresa regelui cerealelor: Este devastator ca un agent economic să dețină monopolul

Producția și procesarea semințelor de floarea soarelui, o ramură crucială a economiei naționale, se confruntă cu o problemă majoră în Republica Moldova, de-a lungul anilor: un monopol care deține 100% din piață. Această situație a stârnit îngrijorări în rândul oficialilor și agricultorilor, deoarece poate avea consecințe devastatoare asupra dezvoltării acestei industrii și a economiei în ansamblu.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a recunoscut problema și a subliniat necesitatea de a lua măsuri pentru a evita consecințele negative ale monopolului în industria de procesare a semințelor de floarea soarelui. Deși producția și exportul de ulei din floarea soarelui sunt vitale pentru economie, controlul absolut al unui singur agent economic asupra procesării creează un obstacol în calea dezvoltării acestei ramuri și poate duce la prăbușirea prețurilor pentru producătorii de semințe de floarea soarelui.

Ministrul Agriculturii a declarat că au fost inițiate discuții cu agricultorii pentru a identifica soluții și măsuri concrete care să asigure o concurență sănătoasă în această industrie vitală. Scopul este de a evita situații în care un singur jucător controlează complet procesarea semințelor de floarea soarelui și de a susține dezvoltarea unei industrii mai competitive și prospere.

Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova cu afaceri și în România unde deține fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu. La momentul respectiv Trans-Oil opera în România prin Florea International, iar în prezent activează prin Global Grain International.

Trans-Oil este deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #ulei #Vaja Jashi #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marile companii petroliere de stat din China au suspendat achizițiile de țiței rusesc transportat pe mare, după ce Statele Unite au impus sancțiuni împotriva Rosneft și Lukoil – cele mai mari două companii petroliere ale Moscovei, relatează Reuters.

Decizia Beijingului vine în același timp în care rafinăriile din India, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat maritim, se pregătesc să reducă drastic importurile pentru a se conforma noilor restricții impuse de Washington ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Potrivit surselor citate, giganții chinezi PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil au decis să evite, cel puțin pe termen scurt, tranzacțiile cu petrol rusesc livrat pe mare, din cauza temerilor privind sancțiunile financiare și comerciale. Cele patru companii nu au oferit deocamdată comentarii oficiale.

China importă aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi pe cale maritimă, însă cea mai mare parte provine din achizițiile rafinăriilor independente („teapots”), care ar putea, de asemenea, să își suspende temporar cumpărările pentru a evalua efectele sancțiunilor.

Datele firmei Vortexa Analytics arată că, în primele nouă luni ale anului 2025, companiile chineze de stat au achiziționat mai puțin de 250.000 de barili pe zi, în timp ce estimările Energy Aspects indică un volum de circa 500.000 de barili pe zi.

Divizia comercială a Sinopec, Unipec, a încetat deja cumpărarea de petrol rusesc încă de săptămâna trecută, după ce Marea Britanie a adăugat pe lista de sancțiuni Rosneft, Lukoil, mai multe nave din „flota-umbră” rusă și chiar unele entități chineze implicate în comerțul cu țiței.

De regulă, Rosneft și Lukoil nu vând direct marilor companii chineze, ci prin intermediari. Cu toate acestea, suspendarea achizițiilor de către Beijing și scăderea bruscă a cererii din India — doi dintre cei mai mari clienți ai Moscovei — vor pune presiune uriașă pe veniturile petroliere ale Rusiei și ar putea forța reorientarea exporturilor spre piețe mai mici, din Orientul Mijlociu, Africa sau America Latină.

Analiștii estimează că, în urma acestor decizii, prețurile globale ale petrolului ar putea crește semnificativ, pe măsură ce China și India vor căuta surse alternative de aprovizionare din Orientul Mijlociu sau Africa.

Înaintea anunțului privind sancțiunile americane, petrolul rusesc de tip ESPO pentru livrările din noiembrie se tranzacționa cu o primă de 1,7 dolari/baril față de Brent; după sancțiuni, prima s-a redus la doar 1 dolar/baril — semn clar al incertitudinii din piață.

În prezent, China mai importă circa 900.000 de barili pe zi de țiței rusesc prin conducte, volum furnizat exclusiv către PetroChina – flux care, potrivit traderilor, nu va fi afectat direct de sancțiunile recente.

Potrivit Reuters, această dublă lovitură – din partea Chinei și Indiei – ar putea reprezenta cel mai grav șoc pentru exporturile energetice ruse de la începutul războiului din Ucraina, reducând drastic veniturile Moscovei și perturbând echilibrul global al pieței petrolului.

#sanctiuni #petrol #china #Rusia