Scenariul sinucigaș pentru Transnistria! Krasnoselski închide lumina pentru malul drept al Nistrului

Avem anumite riscuri legate de comportamentul celor din regiunea transnistreană. Ei ar putea să ne saboteze la contractul de furnizare a energiei electrice, susține ministrul Energiei, Victor Parlicov într-un interviu pentru agerpres.

Totodată, Parlicov spune că este încrezător că „noi putem face faţă unui scenariu care pentru noi este dureros, dar, să spunem aşa, poate fi depăşit inclusiv prin redirecţionarea anumitor bani pentru compensaţii la energie electrică. Pentru regiunea Transnistria acest scenariu este un scenariu de sinucidere. Şi atunci sper foarte mult să nu ajungem acolo. Dar pentru orice eventualitate noi suntem pregătiţi”.

„Alternativa este să achiziţionăm această energie din România şi am avut această experienţă în luna noiembrie anul trecut. A fost extrem de scump, am nimerit şi pe un fundal cu cele mai înalte preţuri istorice în Europa şi în regiune la energie electrică, dar am făcut faţă. Au crescut enorm tarifele pe parcursul unei luni, au săltat de câteva ori, dar am reuşit să calmăm spiritele şi acum avem şi preţurile mai joase decât au fost anul trecut. Deci, chiar şi dacă nu vom procura de la centrala termo-electrică moldovenească, noi nu vom ajunge la acel nivel de tarife pe care îl aveam anul trecut la energie electrică. Şi pe dimensiunea energie electrică noi iarăşi ne pregătim pentru cel mai prost scenariu, dar lucrăm ca să ajungem cu toţii într-un scenariu pozitiv, în care şi consumatorii din Republica Moldova au energie electrică la preţuri rezonabile, dar şi regiunea transnistreană nu intră într-un colaps şi nu implodează, pentru că, în asemenea caz, tot noi va trebui, sub o formă sau alta, să achităm cumva costurile, să ne asumăm costurile pentru cetăţenii noştri din stânga Nistrului, pentru că, repet, probabil că 90%, dacă nu mai mulţi dintre cei care locuiesc în stânga Nistrului, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova”, a punctat Parlicov.

Energocom, traiderul de stat anunța, la sfârșitul lunii august, că centrala de la Cuciurgan va asigura în luna septembrie aproximativ 302.000 MWh e curent electric din necesarul total prognozat de 334.000 MWh. Aproximativ 13.400 MWh vor fi achiziționați de la producătorii de energie din surse regenerabile (SER) și de la centralele electrice de termoficare urbană (CET), în timp ce partea rămasă din necesar va fi acoperită prin achiziții efectuate prin intermediul OPCOM.

Costulu curentului a rămas neschimbat de 66 de dolari per MWh.

Centrala de la Cuciurgan este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #transnistria #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.