Ministerul Energiei din România, despre comunicatul șters cu ″atacul Rusiei asupra Moldovei”: Informații greșite

Ministerul Energiei din România a emis o declarație oficială cu privire la comunicatul său anterior, care a fost publicat și ulterior șters de pe site-ul său oficial. Acest comunicat, care sugera că ministrul Energiei al Republicii Moldova, Victor Parlicov, ar fi transmis informații cu privire la presupuse intenții ale Federației Ruse de a ataca sau îngreuna activitățile din sectorul energetic al Republicii Moldova, a fost denunțat ca fiind “incorect și neautorizat”.

Ministerul Energiei din România a explicat că textul publicat a fost rezultatul unei “regretabile erori umane” și că nu conținea informații provenite direct de la persoanele implicate în întâlnirea bilaterală dintre miniștrii Energiei din România și Republica Moldova. Acesta a subliniat că conținutul documentului nu a fost conform cu discuția reală dintre miniștri.

″Ministerul Energiei face precizarea că, dintr-o regretabilă eroare, a fost publicat pe site-ul ministerului un text care nu conținea informații de la persoanele care au participat în mod direct la întâlnirea bilaterală între miniștrii Energiei din România și Republica Moldova. Documentul în cauză a fost publicat dintr-o eroare umană și nu conține informații conforme cu conținutul discuției. În ceea ce privește publicarea unui text neautorizat și incorect pe site-ul Ministerului Energiei, conducerea ministerului va lua măsurile disciplinare necesare pentru ca o asemenea situație să nu se mai repete, iar presa să primească informații verificate și autorizate″, se arată în mesajul instituției.

În ceea ce privește publicarea unui astfel de text neautorizat și incorect pe site-ul Ministerului Energiei, conducerea ministerului a declarat că va lua “măsurile disciplinare necesare” pentru a preveni repetarea unei astfel de situații și pentru a asigura că presa primește informații verificate și autorizate în viitor.

În discuția din 11 septembrie dintre ministrul Energiei din România, Sebastian-Ioan Burduja, și Ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, s-au abordat subiecte legate de asigurarea aprovizionării cu energie electrică și gaze în timpul sezonului rece, indiferent de circumstanțele externe sau meteorologice. De asemenea, au fost discutate progresele în vederea integrării piețelor energetice și realizarea interconectărilor transfrontaliere.

Ministerul Energiei din România a subliniat că siguranța energetică a Republicii Moldova este o prioritate esențială și că România este pregătită să sprijine Republica Moldova în furnizarea de energie sigură și accesibilă pentru cetățeni și companii. Această declarație are scopul de a corecta informațiile incorecte și de a restabili încrederea în comunicările oficiale din domeniul energetic dintre cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.